UE pregătește introducerea modelului „orașelor-burete" - Proiectul ajunge și la București

Uniunea Europeană pregătește un mecanism special care să ajute orașele să rețină și să refolosească apa de ploaie, după modelul „orașelor-burete" dezvoltat în China, pentru a face față atât inundațiilor, cât și secetei.

Piața Benthemplein din Rotterdam arată, pe vreme bună, ca un teren de baschet și un loc de joacă. Când plouă torențial, cele trei bazine ale ei pot reține temporar până la 1,7 milioane de litri de apă, potrivit Euronews, citat de Mediafax.

Exemple în Europa

Exemple asemănătoare există de zeci de ani în Europa. Între 1998 și 2002, orașul suedez Malmö a transformat cartierul Augustenborg, des inundat, cu acoperișuri verzi, zone umede, iazuri de retenție și șase kilometri de canale. La furtunile puternice din 2007 și 2014, cartierul a suferit pagube mult mai mici decât restul orașului. La Copenhaga, piața Tåsinge Plads colectează din 2014 apa de pe acoperișurile din jur, în rezervoare subterane și „grădini de ploaie".

„Una dintre cele mai eficiente metode prin care orașele se pot adapta este să renunțe la un secol de urbanism care a tratat ploaia ca pe un deșeu, nu ca pe o resursă valoroasă", spune Justin Abbott, specialist în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup.

Ce este un „oraș-burete"

Conceptul a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, mort în septembrie 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Ideea este ca iazurile, zonele umede și șanțurile cu vegetație să rețină ploaia înainte să ajungă în canalizare. Apa poate fi apoi folosită pentru udarea parcurilor sau pentru refacerea pânzei freatice, iar vegetația răcorește străzile în timpul caniculei.

Ideile lui au atras atenția după inundațiile din 2012 de la Beijing, soldate cu 79 de morți. China a adoptat reguli naționale în 2014, a lansat un program-pilot în 16 orașe și vrea ca, până în 2030, 80% din zonele sale urbane să funcționeze ca „orașe-burete".

Comisia Europeană a cerut mai multe astfel de orașe în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și pregătește acum un mecanism dedicat, numit „Sponge Facility".

Nu sunt o soluție pentru orice

În centrele istorice, clădirile protejate, străzile aglomerate și conductele îngropate fac lucrările dificile. Abbott recomandă intervenții mai mici, precum scoaterea pavajului din curți, plantarea de copaci și acoperișurile verzi.

Chiar și cel mai verde oraș are însă o limită. La furtunile extreme, solul se saturează și rezervoarele se umplu, așa cum s-a văzut la inundațiile catastrofale din jurul Valenciei, în 2024. De aceea, orașele au nevoie în continuare de canalizare clasică, de rezervoare mai mari și de trasee pe care apa să poată fi evacuată.

Ce se face în România

După ploaia torențială din 30 iunie 2026, Primăria Capitalei a anunțat că toate proiectele publice vor include elemente de tip „oraș-burete". În Sectorul 3 a fost deja finalizat un bazin subteran de 2.000 de metri cubi pentru apa de ploaie, iar alte două sunt în lucru. Apa reținută va fi folosită pentru irigarea parcurilor și a copacilor.

În aprilie, în Parcul Tineretului a început amenajarea primei grădini de ploaie din București. La Timișoara, compania de apă Aquatim a discutat cu primăria introducerea conceptului, pe fondul scăderii pânzei freatice.