Tombole în obiecte și bani în numerar pentru românii care îi "toarnă" pe cei care fac evaziune fiscală

Guvernul României ia în considerare implementarea unui sistem de recompense financiare pentru cetățenii care solicită și bonul fiscal și semnalează evaziunea. Inspirată de un model de succes din Grecia, această măsură are ca scop promovarea unui comportament fiscal responsabil și reducerea plăților efectuate „la negru". Astfel, cetățenii implicați pot primi bani pentru fiecare sesizare făcută.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că se ia în calcul organizarea de tombole și oferirea de recompense în bani celor care contribuie la identificarea evazioniștilor. În Grecia, astfel de inițiative pot aduce informatorilor până la 1.000 de euro, obținutți in numerar, pe loc. Una dintre cele mai frecvente replici întâlnite în comerț este „Plata se poate momentan doar cash!", un indiciu clar al intenției de a evita fiscalizarea veniturilor. O bună parte din evaziunea fiscală din România este legată de tranzacțiile în numerar, fără emiterea de bonuri fiscale.

Pentru a contracara acest fenomen, autoritățile vor să lanseze o aplicație mobilă care să permită consumatorilor să scaneze bonurile primite. Aplicația va verifica în timp real dacă aparatul de marcat este înregistrat și conectat la ANAF. În cazurile în care casa de marcat nu figurează în sistem, utilizatorul ar putea primi o recompensă financiară direct în cont. Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de digitalizare și transparentizare fiscală, prin care statul speră să reducă pierderile bugetare provocate de evaziunea fiscală, estimată la miliarde de lei anual.

„Mi se pare o iniţiativă superbă împotriva combaterii evaziunii fiscale", a spus un român. „Nu cred că stă cineva să scaneze bonul fiscal, să-l pârască pe agentul economic. Nu foarte multă lume ştie cum arată o casă de marcat fiscalizată. Nu mai bine ar fi ca ANAF-ul să se restructureze", a adăugat altcineva. Această inițiativă funcționează deja în Grecia, unde premiile acordate pornesc de la 100 de euro. Valoarea recompensei poate ajunge până la 1.000 de euro, în funcție de dimensiunea rulajelor înregistrate de casa de marcat și de amploarea activității firmei implicate în evaziune.

Dragoș Anastasiu a declarat că sunt analizate mai multe opțiuni pentru stimularea plăților online. Printre variantele luate în calcul se numără încurajarea cererii bonurilor fiscale, organizarea de tombole sau aplicarea unor cote diferențiate de TVA - de exemplu, o cotă mai mare pentru tranzacțiile efectuate în numerar. Potrivit acestuia, există multiple scenarii care ar putea contribui la reducerea evaziunii fiscale.

În urmă cu aproximativ zece ani, în România a fost lansată Loteria Bonurilor Fiscale, un program prin care cetățenii puteau câștiga premii în bani pentru simplul gest de a cere bonul fiscal. În total, statul a acordat premii în valoare de 60 de milioane de lei. Cu toate acestea, inițiativa a fost abandonată în timp, din cauza scăderii interesului public. Proiecte similare au fost implementate și în alte țări europene, precum Portugalia, Italia și Croația, ca parte a eforturilor de combatere a evaziunii fiscale. În România, cele mai mari sume de bani nedeclarate se regăsesc în continuare în sectorul serviciilor - de la ateliere auto și saloane de înfrumusețare, până la alimentație publică, agricultură și comerț.

„Dacă vorbim unde se fură cel mai mult TVA, în frauda mare. Pe retail mic evident că avem evaziune mică, instalatorii care vin să ne facă reparaţii, zugravul, faianţarul. Dar cu ce începem? Cu ăia puţini care fură mult? Sau cu ăia mici, mulţi, care nu plătesc câte puţin?", a explicat Gabriel Biriş, expert fiscal. Măsura ar putea deveni funcțională începând de anul viitor, odată cu lansarea aplicației pregătite de Ministerul Finanțelor. Între timp, bonurile fiscale vor trebui să fie tipărite cu un cod QR care va conține detalii precum data și ora emiterii, numărul de identificare și seria casei de marcat.