Taxe pentru sere, solarii, răsadnițe, silozuri și depozite de cereale. „Vom plăti un impozit enorm pe un teren arabil, doar pentru că este acoperit de o folie"

Fermierii din România vor plăti, din 2026, impozit pentru solarii, sere, răsadnițe, silozuri și depozite de cereale, după ce Parlamentul a adoptat modificările din noul Cod Fiscal.

Concret, baza de calcul pentru impozitul pe terenurile agricole extravilane a fost modificată, iar unul dintre articolele din legea de modificare a Codului de procedură fiscală elimină o parte dintre scutirile existente. Astfel, clădirile utilizate ca sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, precum şi silozurile sau pătulele pentru depozitarea şi conservarea cerealelor vor beneficia doar de o reducere de 50% a impozitului și nu una integrală, cum era inițial, ceea ce, cu alte cuvinte, înseamnă că vor începe să fie impozitate de la 1 ianuarie 2026.

Reacțiile dintre legumicultori nu au întârziat să apară, după cum o arată și cazul Angelei Arva, proprietara afacerii Legume vesele, care a arătat pentru Ziare.com faptul că măsura va avea clar un impact negativ asupra producătorilor.

Astfel, arată aceasta, probabil autoritățile au mai vrut niște bani la buget și, nemaiștiind de unde să facă rost, atunci și-au amintit de legumicultori.

„Consider că măsura este nejustificată pentru că ceea ce avem sub aceste sere și solarii este sol, nu avem nimic betonat, deci plătim impozit pe un teren acoperit cu o folie. Este, într-adevăr, un spațiu de producție, dar este același lucru cu situația în care produci pe câmp, pentru că și acolo tot spațiu de producție este. Așa, ar trebui impozitat și terenul arabil, pentru că asta facem acum, vom plăti un impozit enorm pe un teren arabil, doar că este acoperit și protejat de intemperii", explică aceasta.

Pe de altă parte, antreprenoarea mai spune că singurul lucru plauzibil ar fi impozitarea serelor hidroponice, din moment ce acolo într-adevăr suprafața din interior este betonată.

Și, în plus, adaugă aceasta, serele hidroponice fac o producție mult mai mare decât a celor care fac legumicultură ecologică, cum este și cazul ei și care produc legumele exclusiv în sol, în vreme ce cantitatea este aproximativ la jumătate față de cea a serelor hidroponice.

„Măsura mi se pare nejustificată, mai ales că nu mai avem niciun fel de susținere din partea guvernului, anul trecut au tăiat și ultimele beneficii pe care le aveam. Iar toate bineînțeles că vin în iarnă, când nici nu mai producem mare lucru, chiar și în serele și solariile acoperite", explică Angela Arva.

Totodată, antreprenoarea vede de asemenea un impact și în prețul legumelor, din moment ce măsura nu va face altceva decât să crească prețul de producție al legumicultorilor.

„Iar noi îl vom mări, dar nu știu cine va fi dispus să plătească pentru asta, pentru că consumatorul se plânge că este deja foarte scump. Orice măsură de genul acesta va un impact direct asupra costului final de producție", explică antreprenoarea.

Pe de altă parte, aceasta atrage atenția și asupra faptului că impozitul se va aduna la costul construcției serelor și solariilor, ceea ce bineînțeles că va descuraja viitorii investitori.

„Cine o să-și facă de acum încolo un spațiu de producție de acest gen se va gândi de două ori dacă merită sau nu. Nu au făcut altceva decât să descurajeze pe toate planurile producția de legume și fructe în spații protejate", mai spune Angela Arva.

Pe de altă parte, conform noii prevederi, cuantumul impozitului va depinde și de localitate, zonă și suprafața construcției. Astfel, după cum au arătat cei de la agrointeligența, valoarea impozabilă a clădirii (lei/m2) se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform tabelului de mai sus cu coeficientul de corecție corespunzător.

„Practic, dacă este o zonă mai defavorizată, va fi un impozit mai mic, iar dacă este o zonă în apropierea unui oraș mai mare, adică dacă este considerată o zonă mult mai bună, deși este rurală, impozitul va fi mai mare, fiecare primărie urmând să stabilească acest lucru", arată de asemenea și Angela Arva.

Pe de altă parte, antreprenoarea se întreabă dacă, urmare a măsurii, vor fi impozitați inclusiv și cei din gospodării care au micii solarii.

„Mă întreb dacă cei de la primării vor fi atât de aprigi încât să le monitorizeze și pe acestea, pentru că, în Argeș, de exemplu, din patru case două au solarii", spune Angela Arva.

Nu în ultimul rând, aceasta mai spune și că în agricultura de la noi, dar cu precădere în legumicultură, încă se face foarte multă muncă brută.

„Avem nevoie de oameni, pe care îi găsim foarte greu. Ne-au crescut costurile cu salariile și după ce că nu găsim forță de muncă și prețurile sunt cum sunt, acum mai vin și taxele acestea peste noi", concluzionează antreprenoarea.

Măsura poate duce la scăderea producției interne, iar ulterior la scăderea siguranței alimentare

Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra, a explicat faptul că până acum structurile urmând a fi impozitate de la 1 ianuarie 2026 erau încadrate ca infrastructură agricolă, datorită caracterului lor provizoriu și destinației strict productive.

Pe de altă parte, explică ea, schimbarea ridică numeroase îngrijorări în rândul agricultorilor, în special a fermelor mici, care depind de câteva sute de metri de solar pentru a-și asigura veniturile.

„Impozitarea acestor structuri ar putea afecta inclusiv modul în care fermierii gestionează depozitarea producției. Dacă silozurile devin obiecte impozabile, mulți agricultori vor evita construirea lor și vor fi nevoiți să vândă rapid și la prețuri mai mici, ceea ce poate duce la fluctuații suplimentare ale prețurilor și la instabilitate pe piață", spune Iris Roșculeț.

Aceasta adaugă de asemenea faptul că, în ultimii ani, fermierii au făcut eforturi semnificative pentru a moderniza spațiile protejate, tocmai pentru a extinde sezonul de producție, a reduce dependența de importuri și a îmbunătăți calitatea legumelor românești, situație în care impozitarea acestor investiții riscă să descurajeze modernizarea și să reducă interesul pentru tehnologii noi.

Mai mult, spune antreprenoarea, pentru mulți producători, perspectiva creșterii impozitului odată cu fiecare modernizare este un motiv serios de a amâna sau chiar de a renunța la investiții, iar acest lucru poate conduce la stagnare tehnologică și la o scădere a competitivității față de fermierii din alte state europene, unde producția în spații protejate este încurajată, nu descurajată.

„Fermele familiale sunt, fără îndoială, cele mai vulnerabile. În funcție de cota de impozitare aplicată de primărie, o gospodărie cu trei solarii de câte 500 mp ar putea fi taxată cu între 0,8% și 1,3% din valoarea evaluată a acestor structuri, ceea ce, în practică, înseamnă între 3.000 și 8.000 de lei anual doar ca impozit pe solarii. Pentru o exploatație mică, o asemenea povară fiscală poate face diferența între menținerea activității și renunțarea completă la producția de legume, mai ales în contextul în care cantitatea ce poate fi vândută pe carnetul de producător va fi limitată la doar 700 kg pe an", adaugă Iris Roșculeț.

În plus, mai spune specialista, aceste costuri suplimentare vor fi resimțite inevitabil de consumatori, deoarece se vor reflecta în prețurile legumelor, iar în același timp, apare riscul creșterii dependenței de importuri.

Iar în același timp, observă ea, dacă producția internă se reduce, piața va fi dominată de legume aduse din țări precum Turcia sau Iordania, unde standardele de control al reziduurilor și nivelul de trasabilitate diferă semnificativ de cele impuse în Uniunea Europeană. Astfel, explică antreprenoarea, pot apărea probleme legate de calitatea și siguranța alimentară.

„În timp ce țări precum Spania, Italia sau Olanda încurajează investițiile în sere și solarii prin programe de susținere și subvenții, România riscă să facă un pas înapoi, introducând o măsură care poate penaliza exact segmentul care a investit cel mai mult în modernizare, irigații, încălzire și tehnologie horticolă", arată antreprenoarea.

Nu în ultimul rând, aceasta mai spune și faptul că, privit din perspectiva statului, beneficiile sunt limitate: impozitarea solariilor ar putea aduce un plus la bugetul local și poate însemna o evidență administrativă mai riguroasă; totuși, aceste câștiguri sunt modeste și nu compensează efectele negative asupra sectorului agricol.

Pe de altă parte, continuă Iris Roșculeț, pierderile pot fi considerabile: statul riscă să piardă producția internă de legume, contribuțiile fiscale generate de activitatea fermelor, locuri de muncă în mediul rural și stabilitatea prețurilor la alimente, în vreme ce creșterea importurilor influențează negativ balanța comercială și vulnerabilizează securitatea alimentară a țării.

În plus, adaugă ea, descurajarea investițiilor în agricultură poate avea efecte pe termen lung asupra productivității și inovării în sector.

„În concluzie, impozitarea solariilor și răsadnițelor generează un câștig fiscal limitat, dar riscă să producă pierderi semnificative pentru agricultură și economie. Pentru a susține dezvoltarea sectorului horticol și a menține competitivitatea fermierilor români, este esențial ca politicile fiscale să țină cont de realitățile din teren și de importanța lor strategică. Agricultura românească are nevoie de continuitate și de sprijin, nu de bariere suplimentare", încheie Iris Roșculeț.