Studierea antimateriei reci va duce la o revoluţie în domeniul fizicii

Studierea antimateriei este pregătită să facă un salt revoluţionar către noi aplicaţii viitoare în domenii precum spectroscopia şi imagistica de diagnosticare.

O descoperire pe care oamenii de ştiinţă încercau să o obţină de câteva decenii în acest sector de cercetare a fost realizată de CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară) cu ajutorul AEGIS (Experimentul Antimaterie: Gravitaţie, Interferometrie, Spectroscopie), unul dintre experimentele coordonate de Fabrica de Antimaterie, cu o contribuţie majoră a Institutului Naţional de Fizică Nucleară din Italia (INFN).

Rezultatul, care a fost explicat pe larg în revista Physical Review Letters, a fost posibil cu ajutorul unui laser special ce a fost dezvoltat de italianul Ruggero Caravita, coordonatorul proiectului colaborativ AEGIS şi totodată cercetător la INFN. În acelaşi timp, cercetători dintr-o echipă formată la Universitatea din Tokyo au obţinut un rezultat similar, iar studiul lor, care a folosit o tehnică diferită, a fost publicat online pe site-ul arHiv.

Experimentul de la CERN a fost realizat într-un nor de pozitroni - cei mai uşori atomi, constituiţi dintr-un electron şi anti-particula sa, pozitron. Norul a fost răcit cu noul laser, bazat pe un cristal de alexandrit capabil să garanteze o intensitate mare, o bandă largă şi un impuls de lungă durată.

„Am inventat o metodă pentru a răci activ norul de pozitroni cu ajutorul unui laser. Ideea îşi are originea în Italia, la Universitatea din Milano. A fost nevoie de 10 ani pentru a dezvolta acel laser printr-un efort de echipă", a declarat Ruggero Caravita, adăugând că la experiment a participat şi Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa (CNRS) şi că proiectul a fost finanţat de către CERN.