Sistemele Patriot au devenit inutile: Rachetele balistice rusești și iraniene își schimbă acum toate traiectoria în timpul zborului

Rusia își transformă rachetele balistice într-o armă tot mai greu de oprit. La fel si cele Iraniene care pot ameninta orice oras din Europa. Avertismentul vine chiar din interiorul Uniunii Europene, unde oficialii admit deschis: fără o creștere masivă a capacităților de apărare antiaeriană, continentul pierde cursa securității.

Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, atrage atenția că Moscova și Teheranul au reușit să îmbunătățească semnificativ caracteristicile tehnice ale rachetelor sale balistice, după cum se vede pe cele doua fronturi deschise, in ucraina si in Iran. Noua generație de arme poate modifica traiectoria în timpul zborului, reducând drastic eficiența sistemelor de interceptare utilizate de Ucraina.

În aceste condiții, sistemele Patriot - pilonul principal al apărării anti-balistice a Kievului - nu mai oferă aproape deloc protecție, fiind depășite tehnologic. Pentru a doborî o singură rachetă, este adesea nevoie de mai multe interceptoare, ceea ce duce la o presiune uriașă asupra stocurilor deja limitate. In plus reusita nu e garantata, cu noua tehnologie peste 80% din rachetele balistice penetreaza scutul de apărare.

Problema nu este însă doar cantitativă, referitor la numarul din ce in ce mai mare la necesarul de rachete interceptoare, ci și structurală. O rachetă balistică, chiar și una „de precizie", nu lovește niciodată izolat. Cu focoase de sute de kilograme, efectele sunt devastatoare și, inevitabil, produc victime civile. Cu alte cuvinte, fiecare atac asupra unui „obiectiv militar" se traduce, în realitate, prin distrugeri colaterale masive.

În fața acestei realități, Europa este pusă în fața unei alegeri dure. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o creștere de 400% a producției de sisteme de apărare antiaeriană - un salt industrial fără precedent în ultimele decenii. România, de pildă avea 4 sisteme Patriot, unul a fost cedat Ucrainei, doua sunt nefunctionale si numai unul poate fi folosit in cazul unui atac direct, avand insa doar 150-200 de rachete interceptoare. Practic, România poate apăra restul Europei timp de o zi sau maximum doua, dar cu o eficienta de doar 80%.

Kubilius merge și mai departe: apărarea viitorului nu poate depinde de un singur tip de armament. Este nevoie de un sistem stratificat, care să combine interceptoare clasice cu soluții mai ieftine și flexibile, inclusiv drone capabile să neutralizeze amenințările în aer. Dar există o altă temere, mai puțin vizibilă: competiția globală pentru aceste sisteme. Conflictele din Orientul Mijlociu riscă să redirecționeze resursele occidentale, lăsând Ucraina și Europa într-o poziție și mai vulnerabilă.