Se schimbă cu adevărat șansele Ucrainei în strategia militară de aderare la UE și de reconstrucție economică după ce Peter Magyar a preluat puterea în Ungaria?

Înlăturarea de la putere a premierului ungar Viktor Orbán printr-o înfrângere electorală categorică a generat un val de comentarii în spațiul public european, iar efectele geopolitice și economice ale schimbării de „regim" la Budapesta par să se extindă dincolo de granițele țării, având în vedere discursul refractar al fostului lider față de majoritatea strategiilor propuse în blocul comunitar de-a lungul timpului.

Pe lângă implicațiile vaste cu privire la valul de populism de extremă-dreaptă din Europa, din ultimii ani, analiștii politici europeni au analizat în ultimele zile modul în care vor evolua pe viitor legăturile guvernului maghiar cu mișcarea MAGA din SUA, având în vedere capitalul politic investit de americani în partidul Fidesz, dar și cum vor evolua, de acum încolo, calculele privind viitorul economic și militar al Ucrainei, încă lovită de atacuri din partea Kremlinului și cu o poziție incertă vizavi de integrarea europeană și NATO.

„L-am întâlnit prima dată pe Orbán la scurt timp după ce fusese ales pentru a doua oară în funcția de prim-ministru, în primăvara lui 2010, când am călătorit la Budapesta împreună cu excelentă ambasadoare americană Eleni Kounalakis (astăzi viceguvernator al Californiei). Orbán mi s-a părut carismatic și inteligent. Vorbea engleza destul de bine, iar pozițiile sale păreau bine gândite. Am plecat de acolo convins că ar fi cineva cu care mi-ar face plăcere să lucrez. Atât despre primele impresii.

Am discutat pe larg despre misiunea NATO din Afganistan, unde Ungaria avea peste 600 de soldați, majoritatea implicați în instruirea forțelor naționale de securitate afgane. Orbán s-a arătat, în general, favorabil, însă era clar că avea rezerve față de mai multe alte misiuni ale alianței, de la operațiunile de menținere a păcii din Balcanii apropiați până la combaterea pirateriei în largul Somaliei. Când a început războiul din Libia, un an mai târziu, Ungaria a refuzat să participe, iar în deceniul următor Orbán a devenit o piedică majoră pentru alianță. Cel mai grav a fost că s-a apropiat tot mai mult de Rusia lui Vladimir Putin, ceea ce a dus la acorduri energetice controversate cu Moscova și la susținerea mai multor poziții rusești, contrare obiectivelor NATO", a explicat, într-un material recent, James Stavridis, analist Bloomberg, fost amiral în marina americană și fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa.

Potrivit acestuia, dat fiind că alianța funcționează pe baza consensului deplin în marile decizii, fostul premier maghiar a reușit de unul singur să întârzie aderarea Suediei și Finlandei timp de peste un an și a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina. Până în momentul în care a fost respins de electorat, era considerat pe scară largă principalul aliat al lui Putin în Europa și un cal troian în interiorul alianței.

Odată cu înfrângerea sa, pentru Occident au apărut trei avantaje geopolitice și militare importante. Primul și cel mai evident este că Ungaria nu va mai încerca să saboteze implicarea și sprijinul european pentru Ucraina. Deși pot rămâne unele dificultăți din partea liderului slovac Robert Fico, cel mai vocal adversar al pozițiilor NATO și UE a dispărut din ecuație, a explicat Stavridis într-o analiză recentă a Bloomberg.

Practic, situația din prezent înseamnă că mai mult ajutor militar, financiar și umanitar poate ajunge direct la Kiev. „Este mai important ca oricând, având în vedere retragerea aproape totală a sprijinului american sub administrația Trump. NATO va avea, de asemenea, mâini mai libere pentru a furniza instruire, informații, tehnologie și sprijin logistic ucrainenilor aflați sub presiune. Sunt vești foarte proaste pentru Moscova", a mai specificat analistul.

Un al doilea aspect strategic al revenirii Ungariei către Vest este cel geografic. Situată în inima Europei Centrale, Ungaria are granițe cu șapte state, inclusiv cu Ucraina. Este o țară de răscruce, capabilă să creeze blocaje strategice și logistice pentru NATO și UE. Analistul a clarificat că acest rol datează încă din perioada Imperiului Austro-Ungar din secolele XIX și XX, când ungurii și-au folosit poziția geografică pentru a-și consolida economia comercială. Iar dacă statul ungar se îndepărtează de Moscova, nu doar Ucraina devine relevantă, ci și frontieră cu Serbia, în contextul eforturilor constante ale lui Putin de a extinde influența rusă în Balcani. În plus, baza aeriană Papa Air Base, din vestul Ungariei, găzduiește capacitatea multinațională strategică de transport aerian a NATO și flota de avioane C-17 pe care m-am bazat în perioada în care am fost comandant suprem aliat.

În fine, odată cu plecarea lui Orban, armata ungară se poate moderniza rapid și integra fără fricțiuni în NATO. Deși are doar aproximativ 30.000 de militari, Ungaria investește în echipamente moderne de primă linie, inclusiv noi tancuri germane Leopard 2A7 și redutabile avioane suedeze JAS 39 Gripen. Deși abia respectă vechiul obiectiv NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare, viitorul premier, Peter Magyar, liderul formațiunii de centru-dreapta Tisza Party, a promis creșterea acestui nivel la 5% până în 2034, a mai explicat fostul oficial NATO.

Înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán a determinat, totodată, mai mulți diplomați și oficiali europeni, să speculeze că Ucraina și Republica Moldova vor putea avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce pune capăt unui blocaj de patru ani privind candidaturile celor două state, potrivit unei analize recente POLITICO.

Cele două țări și-au văzut parcursul spre aderare întârziat după ce au primit statutul de candidat în 2022, în condițiile în care Orbán a blocat prin veto lansarea oficială a „clusterelor" de negociere, grupurile de reforme și angajamente pe care statele candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare. Aceste discuții ar urma să înceapă în scurt timp, așa cum au arătat patru oficiali și diplomați europeni familiarizați cu negocierile, care au cerut anonimatul pentru a putea vorbi despre discuții confidențiale, specifica POLITICO. Însă după ce UE a reușit în cele din urmă să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, „acum este momentul să privim înainte" către „următorul pas", respectiv candidatura sa la aderare, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, la sosirea la summitul liderilor UE desfășurat joi în Ayia Napa, după discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Primul pas juridic pe drumul Kievului către UE, adică deschiderea clusterului unu, a fost blocat de ani de zile de Ungaria, însă ar putea deveni posibil odată cu instalarea unui nou guvern la Budapesta, au spus oficialii. Concret, Ucraina se așteaptă ca negocierile pe clustere să fie deschise în „următoarele săptămâni", a declarat vicepremierul ucrainean Taras Kachka într-un interviu video pentru POLITICO, ocazie cu care acesta a mai precizat că are în vedere reuniunea miniștrilor afacerilor europene din 26 mai drept termen posibil pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul poartă deja discuții informale, decizia de a avansa oficial trebuie adoptată în unanimitate de toate cele 27 de guverne ale UE, iar până acum Ungaria a blocat progresul.

Până la reuniunea liderilor UE din iunie, Kachka a mai explicat și că ar fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor active de negociere pentru Ucraina, fapt confirmat, potrivit sursei citate, și de comisarul european pentru extindere, Marta Kos. Amintim că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, alături de Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit în marja summitului liderilor europeni de joi, 22 aprilie, în Ayia Napa, unde „au cerut deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere", potrivit unei declarații comune.

Cu toate că UE și-a exprimat anterior îngrijorări privind eforturile anticorupție din Ucraina, unii parlamentari ucraineni s-au opus unor modificări solicitate de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții reprezintă o parte firească a procesului democratic, însă reformele privind statul de drept sunt deja în curs. Problema este și că mai multe capitale europene au respins deja ideea ca noi state să fie admise din motive geopolitice, pe fondul temerilor că viitoare guverne ar putea regresa în materie de democrație și stat de drept, generând noi confruntări similare celor provocate de Ungaria. În același timp, însă, o discuție mai amplă despre reformarea procesului de aderare sau despre admiterea unor noi membri fără drepturi depline nu a avansat încă.