Primul pas spre Venitul Minim Universal: UE lansează strategia anti-sărăcie. Planul stârnește deja controverse și implică peste 1 trilion de euro pe an

Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie de combatere a sărăciei, prin care le cere statelor membre să facă mai mult cu resursele pe care le au deja, fără să aloce fonduri suplimentare pentru acest lucru. Ceea ce inseamnă că daca suma veniturilor sociale ramane constanta, iar numarul somerilor crește și o sa creasca in continuare, solutia vazuta de la Bruxelles este impartirea unor fonduri sociale: un venit minim garantat de stat si universal (pentru toti cetatenii uniunii).

Comisia Europeană le va cere guvernelor să lucreze mai bine pe politicile sociale, să îi sprijine pe cei care trăiesc de la un salariu la altul, să îi implice pe tineri și să ofere mai multă protecție vârstnicilor și altor persoane vulnerabile. Potrivit Politico, strategia urmează să fie prezentată miercuri. Un oficial european a explicat că planul este „un punct de plecare" și că va „oferi statelor membre instrumente suplimentare pentru a-și face treaba", urmând ca în următorul an să fie propuse măsuri mai concrete pe măsură ce presiunea socială va crește și, totodată, se va introduce si portofelul digital, de la finele anului 2026.

Executivul european susține că problema nu este lipsa banilor, ci utilizarea lor. În proiectul pentru viitorul buget multianual sunt prevăzute aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, față de cei aproximativ 50 de miliarde disponibile anterior prin Fondul Social European Plus, principalul instrument al UE pentru finanțarea locurilor de muncă și a programelor sociale. „Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru", a declarat oficialul. Practic, asta inseamna aproximativ 210 euro de cetatean pe an. Insa, fata de numarul celor asistati social din UE (aproximativ 11 milioane de cetateni), asta inseamna aproximativ 750 de euro/luna de persoana.

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a atras atenția că efectele sărăciei depășesc sfera socială. „Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat", a declarat aceasta. Strategia urmează să fie prezentată împreună cu alte inițiative privind sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități. Cu alte cuvinte, în 2027 se va implementa prima etapă, iar venitul minim garantat va incepe cu suma asigurata de 750 de euro/luna de persoana, urmand ca numarul celor asistati sa creasca odata cu ofensiva AI asupra locurilor de muncă.

Mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că planul riscă să rămână fără efect dacă nu este susținut financiar. Ar fi nevoie - conform estimarilor - de peste un trilion de euro pe an, incepand cu 2030. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a declarat că prioritatea UE „trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită" și a cerut un rol mai activ al Comisiei în aplicarea politicilor. „Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?", a spus Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network. Drept pentru care europarlamentarii cer investiții in Inteligenta Artificială și în bio-robotică, pentru ca aceste domenii sa genereze venituri pentru cei disponibilizati. Urmand ca pana în 2030 sa se implementeze prima etapă iar pana in 2035 si mai apoi 2040, Venitul Minim Universal sa fie garantat pentru toți cetățenii, aproximativ la 1000 de euro per locuitor al UE.

Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice se amplifică în mai multe state europene, iar aceste frustrări sunt tot mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă. Socialistul Marit Maij din Olanda a atras atenția că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile alimentează neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului: „Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol". Până în 2025, numărul a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația UE rămâne expusă riscului de sărăcie, față de 21,1% în 2019. Situația diferă semnificativ între state. Romania și Bulgaria au redus puternic rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19. În Germania, procentul a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025.