O criză transatlantică e gata să explodeze: Trump oferă arme Ucrainei, dar cere ca Europa să plătească nota

Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei și al apelurilor urgente pentru sisteme antiaeriene, noua strategie anunțată de președintele american Donald Trump plasează Europa într-o situație complicată: va continua doar cu promisiuni politice sau va fi nevoită să suporte costurile reale ale sprijinului militar?

Fostul colonel britanic Richard Kemp susține într-un articol publicat în The Telegraph că noua abordare a lui Trump - trimiterea de arme către Ucraina, dar cu condiția ca Europa să le finanțeze - ar putea funcționa, dacă liderii europeni ar avea curajul să o pună în aplicare. „Ideea este una genială, cel puțin ca formulă politică", notează Kemp, „pentru că forțează Uniunea Europeană și Regatul Unit să-și asume costurile reale ale sprijinului pe care pretind că îl oferă."

În centrul strategiei lui Trump se află un angajament important: livrarea a până la 17 lansatoare Patriot, menite să protejeze infrastructura critică ucraineană. Dar promisiunea președintelui american vine cu o notă de subsol importantă: majoritatea acestor sisteme ar trebui să fie livrate de aliații europeni.

Potrivit Reuters, anunțul lui Trump din 14 iulie privind iminenta livrare a sistemelor Patriot a luat prin surprindere chiar și statele presupus implicate. Ambasadori din două dintre țările menționate - printre ele Finlanda și Olanda - au declarat că nu fuseseră informați dinainte despre planurile exacte. „Este clar că nimeni nu fusese anunțat în mod detaliat", a spus un diplomat european sub protecția anonimatului.

Iar frustrarea nu a întârziat să apară. „Dacă noi plătim pentru aceste arme, atunci este ajutorul nostru", a comentat Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. „Dacă promiți ceva și spui că alții vor plăti, atunci nu este tocmai contribuția ta."

La Berlin, ministrul german al apărării a precizat că niciun sistem Patriot nu va ajunge în Ucraina înainte de finalul verii, iar țări precum Grecia sau Spania au refuzat categoric să renunțe la propriile baterii, considerându-le esențiale pentru apărarea națională.

Totuși, Richard Kemp susține că abordarea lui Trump ar putea avea șanse reale de succes - nu pentru că este ideală, ci pentru că introduce o presiune reală asupra Europei, care de doi ani promite „sprijin total" fără a-și asuma responsabilitățile financiare și logistice ale unui război de uzură.

Totuși, Kemp avertizează că apărarea antiaeriană, deși importantă, nu este suficientă: Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă de acțiune și de libertatea de a le folosi, inclusiv împotriva țintelor din interiorul Rusiei. „Baze militare fumegânde în interiorul Federației Ruse ar putea convinge Kremlinul că acest război costă prea mult", argumentează Kemp.

Strategia lui Trump obligă Europa să decidă dacă vrea cu adevărat victoria Ucrainei
În ciuda retoricii unitare afișate la summitul NATO, lipsa de coerență între capitalele europene devine vizibilă. Unele state promit sprijin, dar refuză să sacrifice echipamente strategice. Altele acceptă ideea de a susține militar Ucraina, dar se retrag când vine vorba de finanțare.

Între timp, SUA analizează posibilitatea de a permite aliaților să cedeze sisteme Patriot în schimbul unor arme americane livrate mai rapid, într-un sistem de tip „troc militar" gestionat prin programul Foreign Military Sales. NATO va coordona livrările din Germania, prin centrul său dedicat sprijinului logistic pentru Ucraina.

În esență, strategia lui Trump obligă Europa să decidă dacă vrea cu adevărat victoria Ucrainei sau doar să evite o înfrângere rușinoasă. „Vor să ajute Ucraina să câștige, sau doar vor ca America să o facă în locul lor?", întreabă Kemp retoric. În acest moment, răspunsul pare să întârzie - la fel ca și sistemele Patriot.