Motivul secret: De ce nu se construiește de fapt autostrada care ar schimba ierarhia economică a României

Aceeași marfă, aceeași destinație, dar costuri de transport cu 9-12% mai mari pentru producătorul din Moldova. Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, spune că lipsa autostrăzii consumă banii pe care firmele i-ar putea investi în modernizare și susține că finalizarea A8 ar putea schimba raportul economic dintre Iași și Cluj.

Declarațiile vin în contextul în care proiectul avansează pe unele sectoare, în timp ce un contract important din zona Iașului a fost suspendat în instanță. Butnariu a criticat întârzierile în construirea Autostrăzii Unirii și a susținut că economia Iașului performează în pofida lipsei unei legături rutiere rapide cu vestul țării, potrivit Ziarului de Iași.

„Iașul a ajuns al patrulea județ în România performând economic în condițiile în care n-are nimic de infrastructură! Ăstora le este frică să facă A8 pentru că în momentul ăla Iașul poate depăși până și Clujul, care are un PIB de 20 de miliarde, iar noi avem un PIB de 13 miliarde!", a afirmat președintele CCI Iași.

Depășirea Clujului este perspectiva avansată de Butnariu pentru un Iași conectat prin autostradă. Două fabrici trimit același produs în Italia. Cea din Moldova plătește mai mult pentru transport Pentru a explica efectul lipsei autostrăzii asupra afacerilor, Butnariu a comparat doi producători de încălțăminte, unul din Târgu Frumos și altul din Marghita, județul Bihor, care exportă un produs identic în Italia.

„Diferența de preț la transport este de 9-12% în defavoarea celui din Târgu Frumos! Pentru că până la Oradea îți trebuie doi șoferi, uzură, timp pierdut depășind căruțe și tractoare. Acei 9-12% înseamnă diferența dintre retehnologizare și simplă supraviețuire", a explicat Butnariu.

Procentul invocat privește costul transportului din exemplul prezentat, iar președintele CCI Iași îl folosește pentru a arăta cum infrastructura poate influența competitivitatea unor firme care vând pe aceeași piață. Potrivit cifrelor prezentate de el, aproximativ 80% din relațiile comerciale ale Iașului, estimate la 2,5 miliarde de euro anual, sunt orientate către vestul Europei. Până la Oradea, transportatorii trebuie să traverseze 126 de localități, afirmă Butnariu.

Datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză confirmă dimensiunea economiei ieșene, dar arată și cât de mare este distanța față de Cluj. În prognoza în profil teritorial publicată în august 2026, PIB-ul Iașului este estimat la 70,2 miliarde de lei pentru acest an, față de 110,3 miliarde de lei pentru Cluj. Iașul ocupă locul patru între județe, după Cluj, Timiș și Constanța, separat de municipiul București.

Pentru 2029, aceeași prognoză indică 84 de miliarde de lei pentru Iași și 135,7 miliarde de lei pentru Cluj. Diferența nominală ar crește astfel de la 40,1 la 51,7 miliarde de lei. Acestea sunt estimări economice, nu rezultate definitive și nici o evaluare separată a efectului finalizării A8. Miza ridicată de Butnariu este tocmai schimbarea condițiilor în care concurează economia Moldovei: acces mai rapid spre piețele externe și costuri logistice mai mici. Declarațiile președintelui CCI Iași vin pe fondul unor evoluții diferite de la un tronson la altul al Autostrăzii Unirii.

Curtea de Apel București a suspendat executarea contractului pentru lotul Lețcani-Iași, printr-o decizie pronunțată pe 28 octombrie, în litigiul privind atribuirea acestuia. Contractul cu FCC Construction, în valoare de 3,93 miliarde de lei fără TVA, privește un tronson de 17,7 kilometri. Instanța a stabilit următorul termen pentru 18 noiembrie și a suspendat executarea contractului până la soluționarea cauzei. Măsura privește acest lot, fără să însemne anularea întregului proiect A8.