Meta, firma-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, câștigă o avere din avalanșa de reclame frauduloase, arată documente interne. Ce spune compania

Documentele interne ale Meta arată că 10% din veniturile sale provin din reclame frauduloase sau potențial frauduloase, potrivit Reuters. Meta spune că cifra citată este una inițială și aproximativă, că cifra reală finală este mai mică și că compania face eforturi pentru a reduce numărul acestor reclame.

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp câștigă o avere din avalanșa de reclame frauduloase, arată documente interne. Meta a estimat la sfârșitul anului trecut că va câștiga aproximativ 10% din veniturile sale anuale totale - adică 16 miliarde de dolari - din difuzarea de reclame care promovează escrocherii și produse interzise, arată documentele interne ale companiei, citate de Reuters.

O serie de documente analizate de agenția de știri arată de asemenea că gigantul social media nu a reușit, timp de cel puțin trei ani, să identifice și să oprească avalanșa de reclame care au expus miliarde de utilizatori Facebook, Instagram și WhatsApp la scheme frauduloase de comerț electronic și investiții, cazinouri online ilegale și vânzarea de produse medicale interzise. În medie, se menționează într-un document din decembrie 2024, compania afișează utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame frauduloase cu „risc ridicat" - cele care prezintă semne clare de fraudă - în fiecare zi.

Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari din veniturile anualizate din această categorie de reclame frauduloase în fiecare an, se menționează într-un alt document de la sfârșitul anului 2024. O mare parte din fraude proveneau de la agenții de marketing care acționau într-un mod suficient de suspect pentru a fi semnalați de sistemele interne de avertizare ale Meta. Dar compania interzice agenții de publicitate numai dacă sistemele sale automate prevăd că aceștia comit fraude cu o certitudine de cel puțin 95%, arată documentele.

Dacă compania este mai puțin sigură - dar consideră totuși că agentul de publicitate este probabil un escroc - Meta percepe tarife publicitare mai mari ca penalizare, potrivit documentelor. Ideea este de a descuraja agenții de publicitate suspecti să plaseze reclame. Documentele menționează în continuare că utilizatorii care dau click pe reclame frauduloase sunt susceptibili să vadă mai multe astfel de reclame, din cauza sistemului de personalizare a reclamelor Meta, care încearcă să difuzeze publicitate pe baza intereselor utilizatorului.

Detaliile autoevaluării confidențiale a Meta sunt extrase din documente create între 2021 și anul acesta în cadrul diviziilor de finanțe, lobby, inginerie și siguranță ale Meta. Împreună, acestea reflectă eforturile Meta de a cuantifica amploarea abuzurilor pe platformele sale - și ezitarea companiei de a lua măsuri care ar putea dăuna intereselor sale comerciale, scrie Reuters.

Acceptarea de către Meta a veniturilor din surse pe care le suspectează că comit fraude evidențiază lipsa de reglementare a industriei publicitare, a declarat Sandeep Abraham, expert în fraude și fost investigator de siguranță la Meta, care conduce acum o firmă de consultanță numită Risky Business Solutions. „Dacă autoritățile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de pe urma fraudelor, nu ar trebui să tolereze acest lucru nici în domeniul tehnologiei", a declarat el pentru Reuters.

Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a afirmat că documentele consultate de Reuters „prezintă o viziune selectivă care denaturează abordarea Meta față de fraude și escrocherii". Estimarea internă a companiei, potrivit căreia 10,1% din veniturile sale din 2024 ar proveni din escrocherii și alte reclame interzise, era „aproximativă", a spus Stone. Compania a stabilit ulterior că cifra reală era mai mică, deoarece estimarea includea și „multe" reclame legitime, a spus el. El a refuzat să furnizeze o cifră actualizată.

„În ultimele 18 luni, am redus cu 58% numărul de reclamații ale utilizatorilor privind reclamele înșelătoare la nivel global și, până în prezent, în 2025, am eliminat peste 134 de milioane de reclame înșelătoare", a spus Stone. Unele dintre documente arată că Meta se angajează să facă mai mult. „Avem obiective mari pentru reducerea înșelătoriilor publicitare în 2025", se afirmă într-un document din 2024, Meta sperând să reducă astfel de reclame pe anumite piețe cu până la 50%.

În alte locuri, documentele arată că managerii felicită angajații pentru eforturile de succes în reducerea înșelătoriilor, scrie Reuters. În același timp, documentele indică faptul că propriile cercetări ale Meta sugerează că produsele sale au devenit un pilon al economiei globale a fraudei. O prezentare din mai 2025 a personalului său de siguranță a estimat că platformele companiei au fost implicate în o treime din toate înșelătoriile reușite din SUA. Meta a recunoscut, de asemenea, în alte documente interne că unii dintre principalii săi concurenți făceau o treabă mai bună în eliminarea fraudelor de pe platformele lor.

Documentele arată clar că Meta își propune să reducă fluxul de venituri din reclamele înșelătoare în viitor. Însă compania este îngrijorată că reducerea bruscă a veniturilor din publicitatea frauduloasă ar putea afecta previziunile sale de afaceri, potrivit unui document din 2025 care discută impactul veniturilor din reclame ce încalcă standardele Meta, cum ar fi escrocheriile, jocurile de noroc ilegale, serviciile sexuale sau produsele de sănătate dubioase.

Între timp, compania a recunoscut intern că amenzile de reglementare pentru reclamele frauduloase sunt certe și anticipează sancțiuni de până la 1 miliard de dolari, potrivit unui document intern. Însă aceste amenzi ar fi mult mai mici decât veniturile Meta din reclamele frauduloase, se arată într-un document separat din noiembrie 2024. La fiecare șase luni, Meta câștigă 3,5 miliarde de dolari doar din partea reclamelor frauduloase care „prezintă un risc legal mai mare", se arată în document, cum ar fi cele care pretind în mod fals că reprezintă o marcă de consum sau o personalitate publică sau care prezintă alte semne de înșelăciune, scrie Reuters.