Hackerii nu mai au nevoie de parola ta pentru a-ți compromite contul. Metoda de atac care sparge inclusiv datele de la Ghișeul.ro

Atacurile cibernetice devin tot mai frecvente și mai sofisticate, iar România se confruntă cu riscuri suplimentare din cauza poziționării sale pe flancul estic al NATO.

Un raport al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) arată că o metodă de phishing prin care infractorii pot ocoli inclusiv autentificarea în doi pași a înregistrat o creștere de 1.380%. În paralel, hackerii folosesc tot mai intens inteligența artificială pentru a construi capcane digitale, în timp ce exploatarea vulnerabilităților informatice a devenit principala cale de compromitere a sistemelor.

Amenințările cibernetice au continuat să se intensifice în trimestrul al doilea al anului 2026, când o organizație a fost vizată, în medie, de 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% mai multe decât în perioada similară din 2025. Presiunea a crescut și mai mult în luna iunie, când media globală a ajuns la 2.270 de atacuri săptămânale pentru fiecare organizație, în creștere cu 17% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor incluse în Buletinul trimestrial statistic de securitate cibernetică publicat de DNSC.

Evoluția confirmă o schimbare importantă a tacticilor folosite de infractorii informatici, care nu mai depind exclusiv de furtul parolelor sau de mesaje frauduloase ușor de identificat. Atacurile vizează tot mai frecvent vulnerabilități cunoscute ale sistemelor, dar și mecanismele prin care utilizatorii își autorizează accesul la conturi și aplicații.

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții identificate în raport privește atacurile de tip „device-code phishing", care au înregistrat o creștere de 1.380% în datele globale analizate. Metoda exploatează mecanisme legitime de autentificare și poate permite atacatorilor să obțină acces la conturi fără să cunoască parola victimei, inclusiv în anumite situații în care este activată autentificarea multifactor.

În loc să solicite direct datele de conectare, infractorii încearcă să convingă utilizatorii să introducă un cod de autorizare sau să aprobe o procedură de autentificare inițiată, în realitate, de atacator. Victima poate ajunge astfel să ofere acces la propriul cont, deși interacționează cu o pagină autentică a serviciului respectiv.

Riscurile sunt amplificate de utilizarea inteligenței artificiale, care permite generarea automată a unor mesaje frauduloase personalizate, adaptate profilului potențialelor victime. În acest fel, campaniile de phishing pot fi desfășurate la scară mult mai mare, iar tentativele de fraudă devin mai dificil de identificat.

Raportul evidențiază, totodată, că exploatarea vulnerabilităților informatice nereparate reprezintă deja 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind utilizarea abuzivă a credențialelor, care reprezintă 13%. Schimbarea arată că simpla protejare a parolelor nu mai este suficientă în lipsa actualizării constante a sistemelor și aplicațiilor.

În România, situația prezintă particularități legate inclusiv de contextul geopolitic. DNSC atrage atenția că poziționarea țării pe flancul estic al NATO presupune riscuri suplimentare, de la operațiuni ale unor grupări hacktiviste pro-ruse până la posibile activități de spionaj cibernetic, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor de securitate din regiune.

Cu toate acestea, raportul precizează că sursele publice analizate nu indică, pentru trimestrul al doilea din 2026, existența unui incident cibernetic major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică din România. Această constatare nu exclude tentativele de atac sau incidentele care nu au fost făcute publice.

Amenințările concrete nu au lipsit însă. În perioada analizată, DNSC a emis 12 alerte referitoare la vulnerabilități critice ale sistemelor informatice, dintre care patru erau deja exploatate activ de atacatori. În paralel, instituția a avertizat asupra unor campanii de fraudă online care folosesc identitatea unor servicii publice pentru a obține bani sau informații confidențiale de la cetățeni.

Printre acestea s-au numărat mesajele SMS false transmise în numele platformei Ghișeul.ro, prin care destinatarii erau informați că ar avea amenzi restante și erau îndemnați să acceseze linkuri pentru efectuarea plății. În realitate, asemenea mesaje pot conduce către pagini frauduloase, create pentru colectarea datelor personale și bancare.

În ceea ce privește pregătirea instituțiilor și companiilor pentru gestionarea riscurilor, raportul menționează că 1.126 de entități și-au evaluat nivelul de maturitate cibernetică prin intermediul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Atacurile ransomware continuă să provoace pierderi uriașe. Costul unei breșe de securitate, aproape cinci milioane de dolari

O altă amenințare majoră rămâne ransomware-ul, prin care infractorii blochează accesul organizațiilor la propriile sisteme sau date și solicită plata unor sume pentru recuperarea acestora. Potrivit raportului, în trimestrul al doilea au fost identificate 2.125 de victime ale unor astfel de atacuri, cu doar 1,8% mai puține decât în primele trei luni ale anului.

Deși numărul victimelor a înregistrat o ușoară scădere, activitatea grupărilor infracționale a devenit tot mai fragmentată. Compania de securitate Check Point a identificat 93 de grupări active, un nou nivel record. Qilin a rămas principala grupare în perioada analizată, în timp ce TheGentlemen a devenit cea mai activă în luna iunie.

Impactul financiar al incidentelor cibernetice este, la rândul său, considerabil. Datele citate în raport indică un cost mediu global de 4,99 milioane de dolari pentru o breșă de securitate, sumă care reflectă nu doar pierderile imediate, ci și cheltuielile asociate investigării incidentelor, recuperării datelor și reluării activității.