Este pesimismul economic întreținut artificial? Noile datele artă că industria românească atinge cel mai bun ritm din ultimul an

După declinul de 1,5% de anul trecut și scăderea din primele luni ale acestui an, industria dă semne clare de revenire, recuperând teren în a doua jumătate. Redresarea Germaniei, care pare să fi depășit perioada critică, contribuie direct la impulsionarea industriei românești, având în vedere că cea mai mare parte a exporturilor noastre este direcționată către această țară.

Mai mult, Germania rămâne cel mai important investitor străin în România, cu aproximativ 19 miliarde de euro investiți până în 2024, conform datelor BNR, un factor esențial în stabilitatea și dinamica sectorului industrial. În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%.

În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.

Datele merg mână în mână cu evoluţia industriei care nu este spectaculoasă, dar măcar nu mai cade. Cu o creştere de 9% faţă de septembrie anul trecut, exporturile din septembrie au adus un mic echilibru în balanţa deficitului comercial. Aşa că, la nouă luni din an, atât exporturile, cât şi importurile au crescut cu 4,2%, potrivit datelor INS publicate luni. Datele despre exporturi sunt bune pentru că, la nivel general, arată că econo­mia rezistă mai mult şi mai bine decât cre­deau şi cei mai puţin pesimişti economişti.

Datele de ieri ale BNR arată că, în continuare, deficitul de cont curent este în creştere: plus 1,7 mld. euro, an/an, în septembrie. De vină este, desigur, deficitul comercial de bunuri. Dar deficitul de cont curent este uşor restabilit de exporturile de servicii. În septembrie, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, dar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro.

Dacă industria, care reprezintă 20% din PIB, îşi revine - şi semne că îşi revine sunt - atunci şi acest decalaj se va ameliora. În septembrie 2025, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 20,7%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (plus 26,7%) şi industria extractivă (plus 0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,8%.

Dar aceste date sunt înşelătoare, pentru că aici trebuie să vedem datele ajustate, nu datele brute. Iar datele ajustate arată aşa: „Producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 1,1%. Industria prelucrătoare a crescut cu 2,1%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 3,2%, respectiv cu 2%."

Cea mai bună veste din analiza INS este creşterea industriei prelucrătoare, care are cei mai mulţi angajaţi din industrie. Dacă ne referim la datele lunare, an/an, ele arată aşa: „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,6%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (plus 3,1%).

Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,8%, respectiv cu 0,1%. „Acestea sunt datele de luat în seamă cu adevărat. Că nu avem o creştere mare", o arată datele. Dar e o creştere. Faptul că industria îşi revine, faptul că industria prelucrătoare creşte sunt semnul principal de dezmorţire a economiei.