E teoria conspiratiei sau nu? Jeffrey Epstein e celebrul Satochi Nakamata care a inventat Bitcoin. Ce se întâmplă după atingerea limitei maxime de 21 de milioane de BTC.

Bitcoin reprezintă una dintre cele mai revoluționare invenții din lumea finanțelor moderne. Lansat în 2008, prin intermediul unui document numit whitepaper, Bitcoin a propus o modalitate nouă de a transfera valoare fără intermediari, precum băncile. Cel ce l-a gândit este un misterios japonez care nu a apărut niciodata la vedere, pe nume Satoshi Nakamoto. Recentele documente din dosarul Epstein data publicitatii scot la iveala un email intre acesta si partenera sa Gislaine Maxwell in care acesta dadea sa se inteleaga ca el ar fi de fapt Satoshi. Mailul a devenit viral, alaturi de alte informatii cum ca ar fi finantat cu 3 milioane de dolari aparitia Bitcoin si a block-chain-urilor. Odata cu aceasta dezvaluire, fireste ca au aparut numerosi fact-checkers care sa nege autenticitatea mailului dar si a informatiilor.

Whitepaper-ul Bitcoin este un document tehnic de doar 9 pagini, publicat în 2008 de o persoană sau un grup, sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Acest document descrie un sistem de „bani electronici peer-to-peer" (adică de la o persoană la alta, fără intermediari), care permite transferuri sigure de valoare fără a depinde de bănci sau guverne. Ideea principală este crearea unei monede digitale descentralizate, bazată pe tehnologia blockchain, un lanț de blocuri digitale care înregistrează toate tranzacțiile într-un mod transparent și imuabil (adică nu poate fi modificat ulterior).

Potrivit Binance Academy, whitepaper-ul explică cum Bitcoin rezolvă problema „dublei cheltuieli" (double spending), adică împiedică pe cineva să cheltuie aceeași sumă de două ori. Acest lucru se realizează prin proof-of-work (dovada de muncă), un mecanism în care calculatoarele (numite mineri) rezolvă puzzle-uri matematice complexe (calcule complexe) pentru a valida tranzacțiile și a adăuga blocuri noi în blockchain. Ca recompensă, minerii primesc Bitcoin-ul nou creat. Whitepaper-ul a pus bazele unei rețele sigure, descentralizate, care funcționează fără o autoritate centrală, făcând Bitcoin rezistent la cenzură și manipulare. Acest document a inspirat mii de alte criptomonede și a schimbat modul în care vedem banii.

Cine este Satoshi Nakamoto?

Satoshi Nakamoto este pseudonimul folosit de creatorul Bitcoin. Nimeni nu știe cu adevărat cine este, ar putea fi o persoană, un grup de programatori sau chiar o entitate misterioasă. Conform Binance Academy, Satoshi a comunicat prin email-uri și forumuri online, publicând whitepaper-ul și lansând software-ul Bitcoin în 2009. A minat primul bloc (numit blocul genesis) și a deținut aproximativ 1 milion de Bitcoin, dar nu a cheltuit niciunul din 2009 încoace.

Misterul identității sale adaugă un farmec special Bitcoin-ului. Unii speculează că Satoshi a dispărut intenționat pentru a menține descentralizarea, evitând ca o singură persoană să controleze proiectul. Indiferent cine este, Satoshi a inventat un sistem care permite oricui să participe la o economie globală, fără permisiunea nimănui. Un sistem pentru care nu contează cine ești tu, ca utilizator, ce nume ai, adresă, funcție, rasă, ce sex sau ce orientări (de orice fel ar fi ele) ai sau de motivul pentru care vrei să transferi valoare, suma, sursa fondurilor etc.

Ce se întâmplă după minarea ultimului Bitcoin?

Bitcoin are o limită fixă de doar 21 de milioane de BTC. Doar atâția vor exista vreodată. Acest lucru este programat în codul său cu scopul de a fi o resursă rară, similar aurului. Procesul de creare a noilor Bitcoin se numește mining (minare), unde minerii folosesc putere de calcul pentru a securiza rețeaua și primesc recompense în bloc (block rewards).

Până în august 2025 au fost deja extrase mai mult de 19,91 milioane BTC (aproximativ 94,8% din rezerva totală), iar ultimul Bitcoin va fi minat în jurul anului 2140. Dar rețeaua nu se oprește aici. Minerii vor continua să valideze tranzacțiile, fiind răsplătiți prin comisioane de tranzacție (transaction fees) plătite de utilizatori. Aceste comisioane vor deveni principala sursă de venit pentru mineri, asigurând securitatea blockchain-ului.

Un eveniment cheie este halving-ul (înjumătățirea), care are loc la fiecare patru ani și reduce la jumătate recompensa pentru minare. Ultimul halving va duce la zero recompense noi, dar sistemul va deveni deflaționist, adică valoarea Bitcoin ar putea crește pe măsură ce monedele se pierd sau sunt arse (distruse intenționat). La Bitcoin, nu există nimeni care controlează sau decide arderile. Fiecare posesor poate arde singur propriii săi BTC, trimițându-i către o adresă fără cheie privată, dar acest lucru se întâmplă rar și voluntar. Deflația reală vine mai ales din pierderi accidentale (chei uitate, portofele pierdute), nu din arderi intenționate mari. Această raritate face Bitcoin atractiv ca „aur digital", o rezervă de valoare pe termen lung.