Descoperire importantă pentru bolnavii cu Alzheimer: Cercetătorii au dezvoltat o nouă moleculă care restabilește memoria

O echipă de cercetători greci, condusă de Giorgos Skretas, a dezvoltat o moleculă farmaceutică inovatoare care, în cadrul testelor preclinice, a restabilit capacitatea de învățare și memorare la modele animale ce prezentau caracteristici ale bolii Alzheimer. Molecula RSQ-020 vizează proteina Tau care, atunci când se pliază incorect și formează aglomerări, este implicată în numeroase boli neurodegenerative grave.

Descoperirea este rezultatul colaborării dintre oameni de știință de la Centrul de Cercetare în Științe Biomedicale „Alexander Fleming", Fundația Națională de Cercetare a Greciei și compania spin-off ResQ Biotech. Molecula RSQ-020 acționează prin vizarea proteinei Tau care, atunci când se pliază anormal și formează agregate, este asociată cu debutul și progresia unor afecțiuni neurodegenerative grave, scrie Euronews.

Dezvoltarea RSQ-020 s-a bazat pe o nouă platformă tehnologică creată de același grup de cercetare. Metoda utilizează bacterii modificate capabile să producă un număr uriaș de molecule candidate diferite, indicând simultan care dintre acestea posedă o activitate biologică reală. Scopul este identificarea unor substanțe capabile să remedieze disfuncția proteinelor care și-au pierdut structura normală.

Această abordare diferă semnificativ de metoda tradițională de descoperire a medicamentelor, a declarat Giorgos Skretas, director al Institutului de Bioinovare din cadrul Centrului de Cercetare în Științe Biomedicale „Alexander Fleming" și cercetător colaborator la Institutul de Biologie Chimică al Fundației Naționale de Cercetare a Greciei.

Potrivit acestuia, dezvoltarea clasică a medicamentelor se bazează pe găsirea unei molecule care se „potrivește" cu o proteină-țintă specifică, asemenea unei chei într-o broască. Totuși, proteinele implicate în bolile cauzate de plierea incorectă nu au o formă stabilă, ci se modifică constant, ceea ce face extrem de dificilă dezvoltarea unor tratamente eficiente.

„În loc să căutăm pur și simplu o moleculă care să se lege de un anumit situs al proteinei, căutăm direct una care produce efectul dorit. Tehnologia noastră ne permite să observăm momentul în care o proteină defectuoasă este restabilită, deoarece bacteriile pe care le folosim emit un semnal verde atunci când acest lucru se întâmplă", a explicat cercetătorul.

În termeni practici, oamenii de știință au introdus o proteină umană studiată într-o bacterie și au programat-o să emită lumină doar atunci când proteina respectivă revine la o stare mai apropiată de normal. Totodată, aceleași celule produc miliarde de molecule mici diferite, fiecare reprezentând o soluție potențială la problema plierii incorecte a proteinelor.

Atunci când o bacterie emite lumină, acest lucru indică prezența unei molecule care a atins obiectivul vizat. Astfel, în loc să se bazeze pe teste de lungă durată efectuate exclusiv în condiții de laborator, cercetătorii pot identifica, într-un interval scurt de timp, molecule care sunt deja active în interiorul celulelor vii - un mediu ce reflectă mult mai fidel condițiile reale ale unei boli umane.

Tehnologia a fost dezvoltată inițial având în vedere scleroza laterală amiotrofică (SLA) și proteina SOD1, însă potențialele sale aplicații se extind la numeroase alte afecțiuni neurodegenerative. Plierea incorectă a proteinelor este o caracteristică comună a unor boli precum Alzheimer, Parkinson și alte afecțiuni grave ale sistemului nervos.