Dependența de clipuri scurte: Cum ne „fură" atenția scrollul infinit de pe telefon

Un clip. Încă unul. Și încă unul. Degetul alunecă aproape reflex pe ecran, iar telefonul oferă instant următorul video, ca o mică recompensă pentru creier. Câteva minute petrecute pe telefon se pot transforma rapid într-un maraton de scroll fără oprire.

Fluxul nesfârșit de videoclipuri scurte pare, la prima vedere, doar o formă inofensivă de divertisment. În realitate, însă, acest tip de conținut declanșează reacții chimice în creier care ne pot ține blocați mult timp în fața ecranului.

Fiecare video vizionat declanșează un nou val de dopamină - substanța responsabilă pentru senzația de plăcere și recompensă. Atunci când această recompensă apare la fiecare câteva secunde, creierul începe să o ceară din ce în ce mai des, conform Observator news.

Filmulețele scurte au devenit astfel un fel de „gustare rapidă" pentru minte. Problema este că, odată ce creierul se obișnuiește cu acest tip de stimul, începe să îl caute constant.

"Algoritmii deja îţi învaţă ţie plăcerile şi îţi dau cât mai mult din ce te atrage", explică un tânăr.

Dependența de clipuri scurte nu ține cont de vârstă. Mulți utilizatori sunt conștienți că pierd timp pe aceste platforme, dar tot revin la ele.

Motivul este simplu: videoclipurile sunt create și distribuite astfel încât să capteze rapid atenția și să mențină utilizatorii cât mai mult timp în aplicații.

"Nu ne dăm seama, dar facem asta în fiecare zi. Scrollul pe clipurile scurte ne afectează creierul. Atenția, răbdarea, starea de spirit. Studiile arată că oamenii petrec în medie 151 de minute pe zi pe astfel de videoclipuri, iar doar 35 de minute aprox. 260 de clipuri care pot duce la dependenţă", explică Oana Bogdan, reporter Observator.

Creatorii de conținut și platformele sociale folosesc tehnici speciale pentru a menține utilizatorii conectați.

"În primele trei secunde tu trebuie să ii oferi omului ceva ca să îl ţii acolo. În spatele acestui scroll sunt două clipuri care nu îţi plac şi unul care îţi place. Că tu mereu când dai scroll, să îţi vină unul după altul, să speri că vine ceva care să îţi placă", explică Sabina Nicola, expert social media.

Neurologii spun că această așteptare constantă a următorului clip interesant este cea care ne menține captivi în bucla scrollului. Fiecare swipe oferă un nou stimul și o nouă doză de dopamină.

Specialiștii atrag atenția că acest comportament repetitiv seamănă cu mecanismele altor tipuri de dependență.

"Orice dependenţă are un anumit comportament care se repetă. O nevoie a psihicului de a linişti ori o anxietate, ori o stare de gol, ori un sentiment de plictiseală", explică Anca Botoalcă, psihoterapeut.

Pe termen lung, avalanșa de stimuli rapizi poate reduce capacitatea de concentrare. Activități precum cititul sau studiul, care necesită atenție susținută, pot deveni mai dificile.

"În cazul în care o persoană foloseşte în mod excesiv social media în cursul serii... probleme legate de impulsivitate, concentrare, dispoziţie tristă în majoritatea zilei, atunci când nu au acces la telefon", explică Matei Costin, medic psihiatru.

Experții în sănătate digitală spun că există câteva metode simple pentru a reduce dependența de scroll:

stabilirea unor limite pentru utilizarea aplicațiilor de social media

pauze regulate de la telefon

evitarea utilizării telefonului înainte de culcare

Uneori, spun specialiștii, cea mai bună decizie este și cea mai simplă: să închidem aplicațiile și să lăsăm telefonul deoparte. Pentru că, în anumite situații, cel mai sănătos „swipe" este chiar cel care oprește scrollul infinit.