De ce nu umblă Guvernul la accize în plină criză a carburanților? Calculele din spatele deciziei lui Ilie Bolojan

Statul român rămâne principalul beneficiar al scumpirii accelerate a carburanților, chiar și în contextul plafonării adaosului comercial practicat de benzinării. Structura prețului la pompă arată clar că taxele - accizele și TVA - reprezintă o componentă dominantă, ajungând la aproape jumătate din suma plătită de consumatori.

Prețul carburanților în România este determinat de mai mulți factori: costul țițeiului (influențat de cotațiile internaționale, precum petrolul Brent), costurile de rafinare și transport, accizele, TVA-ul și marja comercială a distribuitorilor. În practică, prețul final este rezultatul unei formule în care taxele joacă un rol esențial.

De la 1 ianuarie 2026, acciza la motorină este de aproximativ 2,80 lei/litru, iar TVA-ul aplicat este de 21%. Prețul de bază (costul efectiv al carburantului) variază în jurul valorii de 3,5-4 lei/litru.

Mecanismul este simplu, dar cu efecte puternice: peste prețul de bază se adaugă acciza, iar ulterior se aplică TVA la întreaga sumă - inclusiv peste acciză.

Astfel, la un exemplu de calcul:

• preț de bază: ~3,8 lei
• acciză: 2,80 lei
• subtotal: 6,60 lei
• TVA (21%): ~1,39 lei
• marjă comercială: 0,3-0,6 lei

Rezultatul: un preț final de aproximativ 8,3-8,5 lei/litru (nivelul de acum două săptămâni).

În prezent, la un preț de circa 10 lei/litru:

• aproximativ 4,5 lei merg direct la stat (acciză + TVA)
• 5,1 lei reprezintă costul real al carburantului
• circa 0,4 lei este marja comercială

„De exemplu, Petrom și Rompetrol nu au marjă comercială", a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul".

De ce scăderile de pe piața petrolului nu se simt imediat

Două mecanisme explică rigiditatea prețurilor la pompă:

• acciza este fixă și nu scade odată cu prețul petrolului
• TVA-ul se aplică peste întreaga sumă, inclusiv peste acciză

Acest sistem creează un efect multiplicator al taxelor, ceea ce face ca orice creștere fiscală să se reflecte direct și amplificat în prețul final.

Majorările recente au adus deja scumpiri de aproximativ 0,5 lei/litru, provenite din creșterea accizelor și majorarea TVA la 21%.

Motorina a trecut de 10 lei/litru

Pe fondul volatilității internaționale (petrolul Brent era cotat la peste 100 de dolari/baril), prețurile din România au urcat semnificativ:

• motorină standard: între 9,82 lei/l (Socar) și 10,22 lei/l (Lukoil)
• motorină premium: până la 10,59 lei/l (Rompetrol)

Soluția ignorată: reducerea accizelor

Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că o reducere a accizelor ar fi avut un impact mult mai mare decât plafonarea adaosului comercial.

„O scădere a accizei cu 50 de bani din cei 2,8 lei/litru ar fi modificat substanțial prețul. Dar înțelegem că nu se dorește acest lucru", a declarat Chisăliță pentru „Adevărul".

Acesta a reamintit modelul aplicat în 2022, când reducerea de 50 de bani/litru a fost împărțită între stat și companii:

„Noi am propus o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani/litru, din care 25 de bani să fie suportați de către stat și 25 de bani de către benzinărie. Statul a încasat 456 milioane de lei din creșterea TVA. Ar putea folosi acești bani pentru reducerea temporară a prețului la motorină. Dacă ar elimina și taxa la taxă (adică aplicarea TVA după ce se adună prețul materiei prime cu acciza - n. red.), motorina ar ajunge sub 9 lei", a declarat Chisăliță pentru „Adevărul".

Bolojan: reducerea taxelor, „pasul doi"

Premierul Ilie Bolojan a transmis că statul va contribui la atenuarea scumpirilor, dar fără a reduce imediat taxele.

„Statul român își va asuma partea lui de contribuție și niciun ban pe care (...) l-am încasat suplimentar sub formă de TVA nu va rămâne în pușculița statului român", a declarat Bolojan.

Acesta a explicat că intervenția va fi împărțită între toate părțile implicate: „Cetățenii vor plăti un preț, va plăti și statul un preț (...) și trebuie să plătească un preț și distribuitorii sau marii producători".

Totuși, reducerea accizelor sau a TVA nu este, deocamdată, pe agenda imediată: „Dacă statul român ar fi intervenit imediat prin niște măsuri care să însemne reducere de taxe (...) oamenii n-ar mai înțelege ce se întâmplă", a explicat Bolojan, precizând că o eventuală reducere rămâne „un pas doi", după stabilizarea pieței.