Cum ne protejăm de hantavirus pentru care nu există nici vaccin, nici tratament? Sfaturile Dr. Simin Florescu pentru evitarea contactului cu virusul

Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș" din București, afirmă că România înregistrează foarte puține cazuri de hantavirus, însă avertizează că infecția poate provoca forme extrem de agresive de boală, inclusiv insuficiență renală și sindrom hemoragic.

Declarațiile vin în contextul focarului apărut pe vasul de croazieră MV Hondius, aflat în carantină după moartea a trei pasageri și îmbolnăvirea altor persoane, posibil din cauza hantavirusului. Medicul a explicat pentru News.ro că, în ultimii ani, la Spitalul „Victor Babeș" din Capitală a fost confirmat un singur caz de infecție cu hantavirus, fiind vorba despre o formă ușoară a bolii.

„Şi în spitalul nostru a fost cu foarte mult timp în urmă un caz care a fost testat pozitiv, au mai fost suspiciuni pe care le-am testat de-a lungul timpului dar niciunul nu s-a dovedit a fi pozitiv, este vorba despre cazuri absolut rarisime", a declarat Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu.

Pacientul a fost tratat și externat, iar alte suspiciuni investigate ulterior au fost infirmate. Specialistul explică faptul că hantavirusul este o zoonoză, adică o boală transmisă de la animale la om, în special de la rozătoare. Virusul se transmite prin inhalarea particulelor provenite din dejecțiile rozătoarelor infectate, după ce acestea se aerosolizează.

„Este vorba despre oamenii care au contact cu zone frecventate mult de rozătoare, sunt oameni care fac curat în magazii, unde sunt mulţi şoareci, şobolani, şi care îşi lasă şi dejecţiile pe unde umblă", a explicat medicul. Ea a subliniat că riscul nu este unul ridicat pentru populația generală și că nu toate rozătoarele sunt infectate.

Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu avertizează că hantavirusurile pot provoca două forme principale de boală. Prima este o formă respiratorie, asemănătoare unei pneumonii interstițiale, care debutează cu simptome pseudogripale și se poate agrava progresiv.

Cea de-a doua formă este mult mai gravă și presupune:

• sindrom hemoragic,
• insuficiență renală,
• și afectare severă a organelor.

„Asta este mai gravă şi, neexistând un tratament etiologic (...) evoluţia depinde de reacţia individuală şi de tratamentul suportiv pe care îl putem administra", a precizat medicul. În prezent, nu există vaccin și nici tratament specific pentru hantavirus.

Pacienții primesc tratament simptomatic și terapie de susținere a funcțiilor vitale, iar în cazurile severe poate fi necesară internarea în terapie intensivă. Medicul subliniază însă că, în România, hantavirusul nu reprezintă în prezent o problemă majoră de sănătate publică.

„Nu este vorba de un risc iminent pentru noi (...) Nu ar trebui să privim lucrurile cu nimic diferit faţă de tot ce facem până acum", a concluzionat Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu.