Cine sunt câștigătorii și pierzătorii după explozia inflației. Guvernul și unele industrii cheie merg pe plus, în timp ce pentru alții urmează o perioadă de cumpănă

Institutul Național de Statistică a transmis zilele acestea că inflația anuală a urcat în august la 9,9%, de la 7,84% în iulie. Creșterea s-a reflectat în majorarea prețurilor: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85%, iar alimentele cu 8,92%.

În fața scumpirilor, marii pierzători sunt consumatorii care trebuie să facă față inflației în condiții de diminuare a salariului mediu. Institutul Național de Statistică arată că, în iulie, salariul mediu net a fost de 5.517 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna precedentă. Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Ziare.com că există și câștigători în urma inflației accelerate, stârnită de creșterea cotelor TVA și de liberalizarea prețului la energie. Potrivit acestuia, Guvernul Bolojan poate profita de prețurile mari.

„Inflația este mama tuturor taxelor. Este o taxă cinică pe care guvernele o aplică atunci când au mare nevoie de bani. Suntem într-un moment în care Guvernul României are o nevoie uriașă de resurse în contextul unui deficit bugetar cu adevărat mare. Liberalizarea pieței energiei este principalul vector care a dus la această inflație de aproape 10% și care, în lunile care urmează, poate împinge inflația peste nivelul de 10%. Creșterea TVA-ului, a accizelor și a altor taxe n-a făcut altceva decât să amplifice presiunea asupra prețurilor, ducând inflația la un nivel la care marea majoritate a populației abia se descurcă cu cheltuielile cotidiene.

Statul câștigă, vedem că veniturile statului au crescut cu aproape 11% după primele opt luni, ceea ce arată că aceste măsuri produc efecte pozitive pentru buget, dar cu prețul efectelor negative - reducerea puterii de cumpărare a populației", a declarat Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, un alt sector care mai beneficiază de pe urma climatului economic actual este cel bancar.

„Singurii care câștigă, din punctul meu de vedere, sunt guvernanții, dar și bancherii, pentru că atunci când atrag depozite în acest moment, au de câștigat: dobânzile oferite sunt mult mai mici decât valoarea inflației, ceea ce le permite băncilor să profite de diferența reală", a explicat analistul economic.

Întrebat dacă putem avea parte de un scenariu asemănător cu cel de la finalul pandemiei, când prețurile au rămas mari chiar și după ce problemele cu lanțurile de aprovizionare s-au rezolvat, Adrian Negrescu a declarat că, în mare parte, putem vorbi despre un an 2026 al „promoțiilor".

„Prețurile nu vor reveni la nivelurile anterioare, dar de la anul încolo nu vor mai crește atât de rapid. Anul 2026 va fi, pentru mulți comercianți, anul promoțiilor - momentul în care majoritatea vor apela la discounturi, reduceri de preț și pachete promoționale, în încercarea de a securiza volumele de vânzări necesare pentru a se menține pe linia de plutire.

Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, probabil accentuată în 2026, firmele vor trebui să găsească soluții de avarie care să le mențină profitabilitatea și să le permită să-și continue activitatea într-un mediu economic grav afectat", a conchis Victor Negrescu.