Cercetători israelieni: Cum aleg virusurile să îşi ucidă bacteriile gazdă sau să rămână în "relaţii de prietenie" cu acestea

Cercetătorii israelieni au descifrat un proces complex de luare a „deciziilor" care ajută virusurile să aleagă să îşi ucidă bacteriile gazdă sau să rămână în „relaţii de prietenie" cu acestea, a anunţat Universitatea din Tel Aviv (TAU).

Publicat în jurnalul ştiinţific Nature Microbiology, studiul a dezvăluit modul în care virusurile bacteriofage se folosesc de sistemul imunitar al bacteriilor, conceput în mod normal să le distrugă, pentru a lua această decizie, ceea ce poate conduce la moartea bacteriei gazdă.

În mod obişnuit, virusurile bacteriofage au tendinţa de a rămâne în „aşteptare" în interiorul bacteriei gazdă atunci când detectează concentraţii ridicate de semnale de la alte virusuri bacteriofage din exterior. În timpul acestei faze latente, virusurile bacteriofage se integrează în genomul bacteriei, ajutând la dezvoltarea simbiotică a gazdei. Însă, atunci când nu sunt detectate semnale externe, virusurile bacteriofage dezactivează sistemul de apărare al gazdei, devin active şi violente, se replică rapid, ucid gazda şi trec la următoarea ţintă.

Această descoperire este importantă, în special deoarece anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă holera la om, pot deveni mai dăunătoare în cazul în care adăpostesc virusuri bacteriofage în stare latentă în interiorul lor. În plus, virusurile bacteriofage prezintă potenţialul de a acţiona ca alternative la antibiotice în lupta cu bacteriile patogene. Astfel, studii viitoare asupra virusurilor bacteriofage pot îmbunătăţi înţelegerea virusurilor în general.