Ce metodă de încălzire costă mai puțin în toamna-iarna asta: aerul condiționat, caloriferul electric sau centrala pe gaz

Odată cu venirea sezonului rece, românii caută soluții pentru a-și încălzi locuințele fără să plătească facturi foarte mari. Aerul condiționat, caloriferul electric și centrala pe gaz sunt trei dintre cele mai utilizate variante, însă diferențele de consum pot fi semnificative. Care dintre ele este mai avantajoasă în 2026?

Costurile încălzirii depind de mai mulți factori, printre care suprafața locuinței, gradul de izolare, temperatura exterioară și prețul energiei. Potrivit unei analize, centrala pe gaz poate fi cea mai economică soluție, însă un aparat de aer condiționat performant poate avea costuri chiar mai mici în anumite condiții.

Pentru a compara cele trei sisteme, putem lua ca exemplu o locuință care are nevoie de 30 kWh de energie termică pe zi, echivalentul a 900 kWh într-o lună.

La un tarif estimativ de 1,5 lei/kWh pentru electricitate și 0,34 lei/kWh pentru gaze naturale, costurile lunare diferă considerabil.

În cazul unei centrale pe gaz cu un randament de aproximativ 92%, încălzirea ar costa în jur de 333 de lei pe lună.

Un aparat de aer condiționat cu inverter, care produce în medie 3 kWh de căldură pentru fiecare kWh de electricitate consumată, ar genera cheltuieli de aproximativ 450 de lei lunar.

În schimb, folosirea unui calorifer electric pentru același necesar de căldură ar costa aproximativ 1.350 de lei pe lună, de aproape patru ori mai mult decât centrala pe gaz. Aceste calcule sunt orientative și pot varia în funcție de tarifele aplicate fiecărei gospodării și de performanța echipamentelor.

Aparatele moderne de aer condiționat cu inverter pot reprezenta o alternativă economică, în special pentru apartamentele mici și bine izolate.

Spre deosebire de caloriferele electrice, acestea nu transformă direct electricitatea în căldură, ci transferă energia termică din exterior în interiorul locuinței. Astfel, pot furniza de câteva ori mai multă căldură decât energia electrică utilizată. De exemplu, dacă un aparat are un coeficient de performanță de 4,5, costul lunar din scenariul analizat ar scădea la aproximativ 300 de lei. În acest caz, încălzirea cu aer condiționat ar deveni mai ieftină decât cea cu o centrală pe gaz.

Există însă și dezavantaje. Pe măsură ce temperaturile exterioare scad, eficiența aparatului se poate reduce, iar consumul de electricitate crește. În plus, încălzirea uniformă a mai multor camere poate necesita instalarea unor unități suplimentare.

Deși este accesibil și ușor de utilizat, caloriferul electric poate genera cheltuieli ridicate atunci când este folosit zilnic, pentru perioade îndelungate. Acesta consumă aproximativ 1 kWh de electricitate pentru a produce 1 kWh de căldură. Prin comparație, un aparat de aer condiționat eficient poate furniza aceeași cantitate de energie termică folosind mult mai puțin curent.

Caloriferul electric rămâne totuși o soluție practică pentru încălzirea temporară a unei camere sau pentru suplimentarea căldurii în zilele foarte reci.

În condițiile de consum și de preț analizate, centrala pe gaz are cel mai mic cost lunar, urmată de aerul condiționat și de caloriferul electric. Totuși, un aparat de aer condiționat cu o eficiență ridicată poate deveni mai economic decât centrala, mai ales atunci când temperaturile de afară nu sunt foarte scăzute.

Pentru locuințele mari, centrala pe gaz poate fi o alegere mai practică, deoarece permite încălzirea uniformă a tuturor încăperilor. În schimb, pentru o garsonieră sau un apartament mic, aerul condiționat poate oferi un raport bun între consum și confort. Indiferent de sistemul ales, izolarea termică a locuinței, ferestrele eficiente și reglarea corectă a temperaturii pot contribui la reducerea facturilor.