Care sunt modificările aduse de legea Vexler privind combaterea extremismului și a antisemitismului și ce riscă mai exact cei care o încalcă

Publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2025, Legea 241/2025 al cărei inițiator a fost deputatul Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), Silviu Vexler, modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018 privind unele măsuri de combatere a antisemitismului.

În primul rând, legea Vexler modifică titlul OUG 31/2002, legea de fond, care se numește acum "Ordonanță privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război". Sintagma de "infracțiuni de genocid, contra umanității și de război" o înlocuiește pe cea de "infracțiuni contra păcii și omenirii", folosită în anii 1945 - 1946 în procesele în care au fost judecați cei acuzați de comiterea acestor delicte în perioada 1940 - 1944 a guvernelor conduse de Ion Antonescu.

Articolul 1 al legii Vexler prevede: "Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război." - adică aceeași schimbare ca și ce din titlu, înlocuirea sintagmei "infracțiuni contra păcii și omenirii".

La Articolul 2 după litera b) se introduce o nouă literă b>1, car prevede: "prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe;" - o actualizare a mediului prin care se propagă ideile menționate în lege.

Tot al Articolul 2 se modifică literele c și f, după cum urmează: c) prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale; f) prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelul Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».

La art.2 (c) se actualizează formularea folosită în titlu, iar la art. 2 (f) se precizează termenul de Mișcare Legionară, considerat de unii prea vag. Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea pe temeiul neclarității acestui termen și după respingerea în unanimitate a contestației a retrimis legea în parlament pentru o nouă dezbatere, cerând exact modificările la acest capitol. Ambele camere au readoptat legea în forma inițială (voturile împotrivă venind de la partidele AUR, SOS România și POT), iar președintele Dan a promulgat legea la aproape șase luni de la adoptarea ei inițială.

La articolele 3 - 6 care prevăd sancțiuni pentru infracțiunile menționate de lege se schimbă lungimea pedepselor. De pildă, la art. 3 "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.", față de 5 la 15 ani în textul vechi al OUG 31/2002.

Reține atenția și introducerea unui aliniat 6.2 (1) care prevede: "Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi." care înlătură orice dubiu cu privire la faptul că negarea Holocaustului din România ar fi diferită de negarea Holocaustului în general.

Articolele 12 și 13 sunt aliniate și el modificărilor schimbărilor din titlu și prevăd:

Art. 12 "Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe."

Art. 13 (1) "Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică."

La legea 157/2018 au fost introduse următoarele modificări: Art. 2 (d) va avea următorul cuprins: d) "prin materiale antisemite se înțeleg: imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul."

Articolul 4: (1) Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. (3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.

Președintele Dan și-a exprimat în rezervele sale privind legea Vexler preocuparea că legea ar putea duce la condamnări abuzive. Dar în cei 23 de ani de existență ai OUG 31/2002 a fost pronunțată o singură condamnare definitivă pentru infracțiunile de propagandă legionară, apologia criminalilor de război sau negarea Holocaustului: în 2022 Curtea de Apel București l-a condamnat pe lt. Col SRI (rtg) Vasile Zărnescu la ... avertisment, după ce instanța de fond îl condamnase la o pedeapsă de închisoare de 13 luni cu amânarea executării, pentru infracțiunea de negare a Holocaustului. Legea 241 nu schimbă fundamental sensul legii de bază OUG 31/2002, așa încât e greu de văzut cum ar putea duce această schimbare legislativă la o situație radical diferită.