Care au fost legumele și fructele cu cele multe pesticide, descoperite în România. Raportul oficial al Autorității Naționale Fitosanitară

Autoritatea Națională Fitosanitară a publicat Raportul Programului Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide pentru anul 2025. Acesta arată că au existat produse la care s-au înregistrat depășiri ale limitelor maxime admise (LMA).

Au fost analizate 4.092 de probe (legume, fructe și cereale). 45 de probe (1,1%) au fost neconforme (peste LMA). Din 3.059 de probe de legume, 40 (1,3%) au fost neconforme. Cele mai afectate, după numărul de probe cu depășiri, au fost:

• Roșii/tomate - 23 probe neconforme (23 din 968; ~2,4%)
• Salată - 9 probe neconforme (9 din 262; ~3%)
• Leuștean - 2 probe neconforme (2 din 39; ~5%)
• Fasole păstăi - 2 probe neconforme (2 din 60; ~3%)
• Țelină cu frunze - 2 probe neconforme (2 din 26; ~8%)
• Spanac - 1 probă neconformă (1 din 156; ~1%)
• Mărar - 1 probă neconformă (1 din 42; ~2%)

Ca procent de probe neconforme, iese în evidență țelina cu frunze (8%) și leușteanul (5%), dar pe volum de depășiri cele mai multe cazuri au fost la tomate.

Din 914 probe de fructe, doar 4 (0,4%) au depășit LMA. Produsele la care s-au găsit depășiri au fost:

• Căpșuni - 1 probă neconformă (1 din 91; ~1,1%)
• Piersici - 1 probă neconformă (1 din 66; ~1,5%)
• Pere - 1 probă neconformă (1 din 53; ~2%)
• Mere - 1 probă neconformă (1 din 151; ~0,66%)

Unde se găsesc cel mai des urme de pesticide (dar sub limită)

Raportul arată că, la fructe, proporția probelor cu reziduuri sub limită este mai mare decât la legume:

• Legume: 29,3% cu reziduuri sub LMA
• Fructe: 54,6% cu reziduuri sub LMA

Exemple cu pondere mare de reziduuri sub LMA (conforme)

• Leuștean: 74% cu reziduuri sub LMA
• Salată: 63% cu reziduuri sub LMA
• Mărar: 67% cu reziduuri sub LMA
• Struguri de masă: 90% cu reziduuri sub LMA (fără depășiri)

Documentul indică faptul că probele neconforme au fost asociate cu diverse substanțe active (insecticide/fungicide), iar la legume se remarcă faptul că ponderea reziduurilor detectate provine în principal din tratamente cu fungicide, urmate de insecticide și erbicide.