Aurul pare de neoprit: se îndreaptă spre cea mai mare creştere anuală din 1979

Aurul traversează în 2025 cel mai puternic an al său din ultimele aproape cinci decenii, pe fondul tensiunilor geopolitice, al incertitudinilor economice şi al schimbărilor din politica monetară globală. Contractele futures pe aur tranzacţionate la New York au crescut cu aproximativ 71% de la începutul anului, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creştere anuală din 1979.

Ultima dată când aurul a avut un asemenea avans, Statele Unite se confruntau cu o criză energetică, inflaţia era galopantă, iar la Casa Albă se afla Jimmy Carter, într-un context marcat de instabilitate majoră în Orientul Mijlociu. Contextul actual prezintă similitudini evidente. Tarifele comerciale distorsionează fluxurile globale, războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, tensiunile dintre Israel şi Iran au reizbucnit, iar Statele Unite au confiscat petroliere în largul coastelor Venezuelei. În astfel de perioade de nesiguranţă, investitorii se refugiază în active considerate sigure, precum aurul.

Metalul preţios este perceput drept o investiţie rezilientă, capabilă să-şi păstreze valoarea în perioade de criză, inflaţie ridicată sau depreciere a monedelor. "Incertitudinea rămâne o caracteristică definitorie a economiei globale. În acest context, aurul a devenit tot mai atractiv ca diversificator strategic şi sursă de stabilitate", a declarat Joe Cavatoni, strateg senior de piaţă la World Gold Council. Un dezavantaj clasic al aurului este lipsa unui randament sub formă de dobândă, spre deosebire de obligaţiuni. Totuşi, pe măsură ce Rezerva Federală a SUA a început să reducă ratele dobânzilor în ultimele luni, randamentele obligaţiunilor au scăzut, sporind atractivitatea aurului.

La începutul anului, aurul se tranzacţiona în jurul valorii de 2.640 de dolari pe uncie troy. Luni, preţul a depăşit pragul record de 4.500 de dolari pe uncie. Analiştii de la JPMorgan Chase estimează că aurul ar putea depăşi 5.000 de dolari pe uncie în 2026. Creşterea aurului a depăşit cu mult evoluţia pieţei de acţiuni. Indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 18% în acest an, comparativ cu saltul de 71% al aurului. În 2024, aurul a crescut cu 27%, în timp ce S&P 500 a urcat cu 24%.

Perspectivele unor noi reduceri de dobândă din partea Fed în 2026 continuă să susţină aurul, alături de slăbirea dolarului american, care face metalul mai accesibil pentru investitorii internaţionali. De preţurile ridicate beneficiază atât bijutierii, cât şi persoanele care deţin aur sub formă de bijuterii. Cererea nu vine însă doar din partea investitorilor individuali. Băncile centrale cumpără aur în cantităţi record, iar China se află în fruntea acestui val. Potrivit lui Ulf Lindahl, CEO al Currency Research Associates, Beijingul îşi majorează rezervele de aur pentru a reduce dependenţa de activele americane, precum titlurile de stat ale SUA şi dolarul.

Această tendinţă s-a accentuat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când guvernele occidentale au îngheţat active ruseşti denominate în dolari. Evenimentul a determinat atât Rusia, cât şi China, să caute alternative care să reducă expunerea la deciziile de politică ale Statelor Unite. "Actualul val de achiziţii ale băncilor centrale este diferit, pentru că este profund ancorat în geopolitică", a explicat Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank. Potrivit World Gold Council, băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur în fiecare din ultimii trei ani, faţă de o medie anuală de 400-500 de tone în deceniul precedent.

Aurul nu este singurul metal preţios care a strălucit în 2025. Argintul a crescut cu aproximativ 146% de la începutul anului, platina cu aproape 150%, iar paladiul cu circa 100%. Pentru investitori, metalele preţioase reprezintă "o protecţie într-o lume tot mai incertă", spune Hakan Kaya, manager de portofoliu la Neuberger Berman. Tendinţa ar putea continua şi în 2026, avertizează analiştii, pe fondul cererii susţinute, al ofertelor mai limitate şi al îngrijorărilor legate de deficitele bugetare şi nivelurile ridicate ale datoriilor guvernamentale. "Pe măsură ce investitorii devin tot mai conştienţi de aceste riscuri, se orientează tot mai mult către aur ca activ de refugiu", a concluzionat Matt Maley, strateg-şef de piaţă la Miller Tabak + Co.