Asasinul economic Bolojan a reușit misiunea: România intră în recesiune de facto - inflația ajunge la aproape 10% - val de scumpiri, din aprilie prețurile explodează!

România a trecut de la recesiune tehnică la recesiune de facto, dupa 6 luni consecutive de scadere economica si deficit bugetar. Toate datorate regimului incompetentului premier Ilie Bolojan si echipei sale de asasini economici, in slujba guvernelor mondialiste. Masurile de austeritate au prabusit România spre faliment. Ceea ce e mai grav abia acum urmeaza, din aprilie preturile vor exploda iar romanul de rand nu va mai putea sa-si umple cosul zilnic. Nu mai vorbim de preturile la utilitati.

Rata anuală a inflației în România a ajuns la 9,3% în februarie, iar in martie este estimata ca va fi undeva la 9,8% adica spre 10%. In ritmul actual, inflatia va depasi 10% in aprilie 2026. Comparativ cu aceleași luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, nivelul de trai al românilor a scazut cu aproape o treime, iar pana la finele anului se prognozeaza o scadere a puterii de cumparare la jumatate fata de anul precedent, e drept si pe fondul situatiei internationale.

Anunțul vine într-un moment important pentru economie, în condițiile în care Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2026, document care va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. În raport cu luna ianuarie 2026, indicele prețurilor de consum a fost de 100,59%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor de aproximativ 0,59%. De la începutul anului, inflația cumulată, calculată pentru perioada februarie 2026 față de decembrie 2025, a ajuns la 1,5%. În același timp, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, respectiv perioada martie 2025 - februarie 2026 comparativ cu martie 2024 - februarie 2025, a fost de 8,1%.

Datele INS arată că serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri în ultimul an, cu o majorare de 11,37%. În același interval, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,41%, iar produsele alimentare au înregistrat o creștere anuală de 7,89%. Evoluția arată că presiunile inflaționiste sunt generate în special de creșterea costurilor din sectorul serviciilor și al energiei, care continuă să influențeze puternic nivelul general al prețurilor din economie. În categoria produselor alimentare, unele dintre cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la cafea, care s-a scumpit cu peste 26% față de februarie 2025. Fructele proaspete au devenit mai scumpe cu peste 16%, în timp ce ouăle au înregistrat o majorare de peste 14%. Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu aproximativ 13,5%, iar pâinea s-a scumpit cu peste 10%.

Creșteri importante au fost consemnate și în sectorul energetic. Energia electrică este cu aproape 57% mai scumpă decât în februarie 2025, potrivit datelor INS. În același timp, combustibilii s-au scumpit cu aproximativ 4%, în timp ce prețul gazelor naturale a scăzut ușor în ultimul an. Potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației în România a fost de 8,3% în februarie 2026 comparativ cu februarie 2025. Datele arată că inflația rămâne una dintre principalele provocări pentru economia românească, în condițiile în care scumpirile continuă să afecteze atât bunurile de consum, cât și serviciile.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, care urmează să fie transmis Parlamentului. Potrivit Guvernului, construcția bugetară pentru anul 2026 este realizată pe baza unui cadru macroeconomic care prevede o creștere economică de 1% și un Produs Intern Brut estimat la 2.045,2 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 6,1%. În același timp, câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să crească cu 5,5%, iar inflația ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, cu o rată medie anuală estimată la 6,5%.

Conform proiectului de buget, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt prognozate la 864,3 miliarde lei, echivalentul a 42,3% din PIB. Deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6,2% din PIB. Executivul susține că principalele obiective ale construcției bugetare sunt consolidarea finanțelor publice, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, asigurarea predictibilității fiscale și stimularea economiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și mediul de afaceri.