România devine pol regional de transport și logistică datorită investițiilor record ale Guvernului PSD în infrastructura mare (P)

De la preluarea mandatului la șefia Guvernului, Marcel Ciolacu a reușit să mobilizeze resursele țării pentru investiții ce au atins un nivel fără precedent pentru ultimii 5 ani. Investițiile în infrastructură constituie, în prezent, motorul dezvoltării României, fiind unul dintre angajamentele din programul de guvernare PSD. Investițiile publice prognozate pentru anul în curs sunt cu 20% mai mari decât anul trecut, fiind prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene.

Investițiile în infrastructura mare vor ajunge la 120 de miliarde de lei în acest an, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. România se apropie astfel de ținta de 10% din PIB , anunțată de Premierul Ciolacu încă din mai 2023. În 2023, valoarea investițiilor publice a fost de 101 miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro.

„Dacă am reuşit să investim în 2022, an cu crize suprapuse, aproape 7% din PIB în economia românească şi în firmele antreprenoriale româneşti, în special în IMM-uri, avem ambiţia ca de acum înainte să forţăm investiţii anuale de 10% din PIB!", spunea Marcel Ciolacu, în mai 2023, în cadrul evenimentului Romania Start-Up Revolution.

Ministerul Transporturilor a anunțat că acum sunt în derulare lucrări pe 780 de kilometri de drumuri expres şi autostrăzi, în baza fondurilor accesate atât în perioada de programare precedentă, cât şi în cea actuală. De asemenea, sunt în derulare proiecte importante legate de infrastructura feroviară esențială pentru operațiunile logistice, precum electrificarea segmentului Oradea - Cluj, sau modernizarea culoarului IV feroviar, acestea urmând să faciliteze transportul de mărfuri de la portul Constanța către Vestul Europei.

Investițiile masive în proiecte de infrastructură au impus o suplimentare a fondurilor alocate de către Guvernul PSD

Prin ritmul intens de derulare al lucrărilor și investițiile masive în proiecte de infrastructură mare, Ministerul Transporturilor a cheltuit în doar 5 luni sumele alocate pentru întregul an. Este motivul pentru care Guvernul condus de Marcel Ciolacu a hotărât suplimentarea, cu circa 2,7 miliarde lei, a bugetului.

Din această sumă, 1,85 miliarde de lei sunt credite bugetare din Fondul de rezervă, ce vor susține investiții derulate cu finanțare europeană de către beneficiarii Programului Transport 2021-2027. De asemenea, bugetul MTI va fi suplimentat cu alte 840 mil. lei din Fondul de rezervă pentru a se asigura îndeplinirea jaloanelor din cadrul PNRR asociate proiectelor de dezvoltare a transportului cu metroul în București și de construcție a viitoarei linii de metrou din Cluj-Napoca, proiect pentru care au început, la 5 iunie, lucrările în prezența prim-ministrului României.

Noile fonduri alocate de Guvernul Marcel Ciolacu vor fi utilizate pentru a menține ritmul susținut de construcție al noilor drumuri rapide (autostrăzi și drumuri expres) pe care PSD le-a demarat pentru a lega provinciile istorice ale României.
Sunt incluse aici proiecte prioritizate pentru finalizarea rețelei primare de transport a României precum Loturile 1,4 și 5 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, A0 București-Sud și proiectele conexe, Drum de mare viteză Pitești-Craiova, Autostrada Transilvania, Loturile 2 și 3 ale Autostrăzii Pitești-Sibiu, Centura București și drumuri de conectivitate, Autostrada Tg. Mureș - Tg. Neamț - Iași - Ungheni.

Programul PSD de investiții în infrastructură crește rolul regional al României

Un alt punct important în programul asumat de PSD și Guvernul condus de Marcel Ciolacu îl reprezintă dezvoltarea portului Constanța. Executivul a aprobat investiții de peste 1,5 miliarde de euro, care vizează extinderea acestuia, prin crearea unor dane de mare adâncime, terminale specializate pentru operarea navelor de mare capacitate, dar și pentru infrastructura feroviară și rutieră din zonă.

Potrivit analiștilor Frames, grație portului Constanța, România are oportunitatea de a juca un rol major în reconstrucția Ucrainei, dar și de a deveni o poartă strategică regională de comerț și logistică pentru CEE pe axa Est-Vest, fiind inclusă în două dintre cele 9 coridoare ale rețelei transeuropene de transport Ten-T - Orient-Estul Mediteranei și Coridorul Dunăre - Rin. Un alt atu îl reprezintă faptul că din 31 martie, România a intrat în spațiul Schengen maritim și aerian. Iar pe măsură ce autoritățile lucrează și negociază pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre, este de așteptat ca și comerțul cu principalii parteneri de export, majoritate din UE, să crească. Partenerilor continentali li se adaugă și Turcia și China, care arată importanța României ca punct de legătură între Asia și Europa.

Ultima analiză a firmei de consultanță arată că în următorii cinci ani, țara noastră are potențialul de a atrage investiții de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spații logistice și industriale, atât din fonduri private cât și din investiții publice. Datele sunt susținute de studiul EY România, care a relevat faptul că 56% dintre companiile străine vor să își extindă operațiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la granița de Est.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.