PNL lasă în grija altor guvernări reducerea inechităților între urban și rural. Ciucă se laudă că a plecat de la țară, dar îî lasă de izbeliște pe agricultori (P)

Aproape jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, zonele în care se consemnează și cele mai multe persoane care fac parte din categoriile vulnerabile. Cu toate acestea, planul de guvernare liberal vizând satul românesc ignoră nevoia de măsuri urgente pentru sprijinirea acestora. În plus, concentrându-se cu precădere asupra marilor fermieri, liberalii contribuie la amplificarea decalajelor în nivelul de trai pentru cei care trăiesc cu precădere din agricultura de subzistență sau ferme mici, față de mediul urban.

Agricultura de subzistență și micile ferme au fost "uitate" de liberali

Și în ceea ce privește agricultura, în ansamblu, viziunea liberală face abstracție de cea mai mare parte a românilor din zonele rurale. Documentul programatic al PNL pune accent pe principii la nivel macro, care vizează practic doar marile ferme, multe aparținând unor grupuri internaționale, deși doar 0,5% din total la nivel de țară sunt cele cu o suprafață mai mare de 50 de hectare.

În schimb, sunt uitate 91,8% dintre fermele românești, mai mici de 5 hectare fiecare. Este vorba despre cele care aparțin celor care practică agricultura de subzistență, ca și micilor fermieri, cu un volum de producție redus, și care se confruntă astfel cu venituri inconstante și limitate din pricina dificultăților legate de desfacere.  

Forța de muncă din mediul rural, o resursă nefolosită pe plan local

Oportunitățile de angajare disponibile sunt limitate și incerte pentru persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) din mediul rural. Dificultatea în a găsi și păstra o sursă de venit stabilă este reflectată și de rata de ocupare a forței de muncă mai scăzută în aceste zone, ca și de o scădere a veniturilor provenite din agricultură, activitatea economică dominantă.

Cu toate acestea, în programul liberal nu există nicio măsură menită să sprijine folosirea pe plan local a forței de muncă din plan rural, lucru perfect posibil, de exemplu, printr-o școlarizare adecvată, ucenicie sau formare pentru meserii necesare în agricultură, în zona meșteșugărească, menită a păstra tradițiile, sau în cele atât de necesare pentru a schimba imaginea satului românesc într-unul modern.

Migrația urbană adâncește inegalitățile din mediul rural

Deși migrația „orășenilor" care se stabilesc la sate aduce avantaje financiare mediului rural, dezechilibrul între nivelul veniturilor între cele două medii se menține. Astfel, locuitorii din mediul rural care nu migrează sau nu au acces la locuri de muncă bine plătite rămân în continuare cu venituri mai mici și un acces limitat la resurse, ceea ce duce la o adâncire a diferențelor de trai între cei din mediul urban și cei din mediul rural.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, veniturile medii lunare ale unei gospodării urbane sunt cu 1,3 ori mai mari decât cele ale gospodăriilor din mediul rural, iar venitul pe persoană este de 1,5 ori mai mare. Aceste diferențe sporesc disparitățile de trai și generează inegalități economice tot mai vizibile în zonele rurale.