PNI: În orașul Brașov investițiile depășesc 28 milioane de euro iar in intreg judetul vor fi 140 milioane de euro numai în infrastructură

Postat la: 03.06.2024 00:00 | Scris de: ZIUA NEWS

PNI: În orașul Brașov investițiile depășesc 28 milioane de euro iar in intreg judetul vor fi 140 milioane de euro numai în infrastructură

Localități din 31 de județe beneficiază de finanțare pentru 52 de noi proiecte de modernizare a infrastructurii în integralitatea ei dar și a infrastructurii sanitare.

"Astăzi am semnat 52 de contracte noi de finanțare prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", totalizând 690.835.997,86 lei. Aceste contracte vizează modernizarea drumurilor locale, sistemele de alimentare cu apă, canalizarea și epurarea apei, precum și sistemele de distribuție a gazelor naturale. Aceste proiecte, alături de cele 3.416 contracte semnate anterior, sunt esențiale pentru dezvoltarea comunităților locale și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri.", anunta Adrian Veștea, presedintele CJ Brasov.

Proiecte întocmite și depuse de Consiliul Județean Brașov pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny": 2 contracte de finanţare semnate, 140 de milioane de lei fonduri guvernamentale atrase!

1). „Modernizare drum interjudețean DJ 105A și DJ 104D, format din DJ 105A km 53+000-81+600 și DJ 104D km 1+960-27+400 - Lot II DJ 104D, km 1+960-12+045" (10,085 km) - finanţare prin Programul Național „Anghel Saligny": 70.000.000 lei, la care se adaugă o cofinanţare din partea Consiliului Județean Braşov de 21.365.082,62 lei.
2). „Modernizare drum interjudețean DJ 105A și DJ 104D, format din DJ 105A km 53+000-81+600 și DJ 104D km 1+960-27+400 - Lot III DJ 104D, km 12+045-27+400" (15,355 km) - finanţare prin Programul Național „Anghel Saligny": 70.000.000 lei, la care se adaugă o cofinanţare din partea Consiliului Județean Braşov de 98.007.169,21 lei.
În 23 octombrie 2023, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), condus de Adrian Ioan Veștea au fost semnate contractele de finanţare aferente obiectivelor de investiţii pentru care administraţia publică a judeţului Braşov a accesat fonduri în cadrul Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny".
Pentru refacerea celor două tronsoane rutiere care fac parte din Drumul Judeţean 104D Făgăraş - Şoarş - Bărcut - limită judeţ Sibiu, CJ Braşov a accesat prin Programul „Anghel Saligny" suma totală de 140 de milioane de lei, respectiv 70 de milioane de lei pentru fiecare proiect.

Proiecte implementate de Consiliul Județean Brașov în Țara Făgărașului

Pentru mine, ca și pentru administrația PNL la nivel județean, Țara Făgărașului rămâne un loc deosebit, de o frumusețe aparte, dată atât de cadrul natural excepțional, cât și de oamenii mândri și de ispravă care trăiesc aici. Țara Făgărașului este un simbol al luptei pentru libertate și adevăr, un loc încărcat de istorie și spiritualitate.
De aceea, dezvoltarea acestei zone a fost și rămâne o prioritate pentru administrația PNL de la nivelul Consiliului Județean Brașov. Atât ca președinte al Consiliului Județean, cât și ca ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, eu am implementat și susținut investiții majore în infrastructura Țării Făgărașului, pentru că acestea reprezintă baza pe care se poate construi în continuare și sunt de natură a atrage alte investiții, atât private, cât și publice. În ultimii ani am gestionat o adevărată infuzie de capital în infrastructură, un capital pe care l-am investit în reabilitarea drumurilor județene și aducerea lor la standardele actuale de circulație. Este vorba despre fonduri din bugetul propriu al județului Brașov, dar mai ales despre fonduri europene atrase prin Programul Operațional Regional și fonduri guvernamentale accesate în cadrul Programul Național de Dezvoltare Locală I și II.
„Drumul de sub munte" - Proiectul intitulat „Modernizare drum interjudețean DJ 104A, DJ 105C și DJ 105P - format din DJ 104A km 0+000-45+000, DJ 105C km 6+300-3+800, DJ 105P km 0+000-3+800"
Primul şi cel mai important proiect de infrastructură cu finanțare câștigată de Consiliul Județean Brașov în cadrul Programului Operațional Regional (fonduri europene) şi unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură implementate la nivelul Regiunii Centru, a fost finalizat în august 2023. Această extrem de necesară arteră rutieră însumează aproximativ 50 de kilometri de drum modernizat în Ţara Făgăraşului!
Proiectul, în valoare de 167.807.412 lei, este cel mai amplu obiectiv de investiții în domeniul infrastructurii rutiere realizat în perioada postdecembristă în judeţul Braşov și uneşte comunităţile locale situate la poalele Munţilor Făgăraş.
Drumul traversează localităţile Şinca Veche, Şercăiţa, Bucium, Mărgineni, Sebeş, Recea, Gura Văii, Lisa, Sâmbăta de Sus, Drăguş, Viştea de Sus, Victoria şi Ucea de Sus, asigurând conectivitatea directă cu oraşul Victoria şi conectivitatea indirectă, prin drumurile judeţene DJ 104B Făgăraş - Hârseni - DJ 104A şi DJ 104C Făgăraş - Recea, cu municipiul Făgăraş,  inclusiv cu gara municipiului.

Nevoia de sănătate după vârstă

Vârsta reprezintă un factor determinant al nevoilor de sănătate. Dintre toate categoriile de vârstă cele mai vulnerabile din punct de vedere a sănătății sunt vârstele aflate la extreme: copiii și vârstnicii. Aceasta se datorează unor factori specifici legați de dezvoltarea fizică, fiziologică și de starea generală de sănătate a indivizilor din aceste două categorii de vârstă.
Copiii cu vârsta între 0 și 19 ani în anul 2023 reprezintă aproximativ 20,6% din populația județului Brașov, parte semnificativă în structura demografică a județului, cu implicații importante în ceea ce privește educația, serviciile de sănătate, infrastructura și dezvoltarea economică a județului. În mediul urban locuiesc 64% din copiii și tinerii cu vârste între 0 și 19 ani. Din punct de vedere teritorial, localitățile cu ponderea cea mai mare de copii de vârsta 0-19 ani sunt: Augustin, Budila, Crizbav, Apața, Măieruș, Racoș, Comana, Teliu, Ticușu, Târlungeni și Ungra.
O parte din aceste localități se regăsesc cu rată de marginalizare severă în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, elaborat de experții Băncii Mondiale: Augustin, Cața, Comana, Crizbav, Măieruș, Târlungeni, Teliu, Ticușu. În acest caz nevoia de sănătate a acestor categorii este determinată de incidența crescută a bolilor infecto-contagioase datorită nivelului de sanitație redus, incidența crescută a sarcinilor în adolescență și a complicațiilor perinatale, rata scăzută de acoperire vaccinală altele. De aceea, pentru aceste zone, obiectivul este să ne concentrăm pe medicina de prevenție și pe educația sanitară în parteneriat cu Inspectoratul Județean și cu UAT-urile pentru a avea programe dedicate în fiecare unitate de învățământ. 
Ponderea populației vârstnice (peste 65 de ani inclusiv) la nivelul județului Brașov în anul 2022 constituia circa 13,2% din totalul populației cu o distribuție preponderent în mediul urban față de rural.
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (TEMPO)
Din punct de vedere teritorial, cei mai mulți vârstnici sunt în localitățile amplasate de-a lungul șirului muntos, cum ar fi zonele: Bran-Moieciu-Fundata sau Lisa-Sâmbăta de Sus-Drăguș-Viștea. În opina acelorași experți de la Universitatea brașoveană, creșterea ponderii populației vârstnice, care asociază frecvent multe morbidități, impune asigurarea accesului la servicii de diagnostic și tratament în ambulatoriu și în mediul spitalicesc, în instituții cu paturi de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și la domiciliu.
Populația adultă este repartizată mai mult sau mai puțin uniform din punct de vedere teritorial, existând anumite localități care înregistrează ponderi mai mici sau mai mari, cum ar fi Sânpetru pentru cei de vârsta de 20-44 ani, sau Predeal cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani. Pentru aceste localități, obiectivul este să avem programe de screening pentru seniori pentru a putea reduce presiunea de pe sistemul medical de urgență. Din acest motiv, vrem să creștem atractivitatea pentru medicii tineri și să creștem investițiile în medicina de prevenție.

Marian Gârleanu