Comisia Europeană deschide 8 proceduri simultane de infringement împotriva României. Normele care nu au fost transpuse în legislația națională

Comisia Europeană a deschis 8 noi proceduri de infringement împotriva României, pe motiv că nu a transpus în legislația națională mai multe norme UE privind energia, poluarea industrială, comerțul, controlul substanțelor psihoactive, combaterea spălării banilor și a traficului de persoane.

După ce a expirat termenul limită pentru transpunerea directivelor, România și celelalte state UE notificate au la dispoziție două luni pentru a remedia problemele semnalate de Comisie.

Următoarele etape ale procedurii de infringement sunt emiterea de avize motivate și, ulterior, acționarea statului în judecată la Curtea Europeană de Justiție.

Au fost declanșate procedurile de infringement pentru netranspunerea mai multor norme europene în legislația noastră, printre care:

Transpunerea normelor UE care îmbunătățesc organizarea pieței de energie electrică a Uniunii în ceea ce privește libera alegere a furnizorului și dreptul la partajarea energiei

Pe lângă România, mai sunt vizate Belgia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Finlanda și Suedia.

Aceste dispoziții intenționează să consolideze poziția consumatorilor pe piața de energie electrică prin extinderea capacității acestora de a alege și de a schimba furnizorii, de a accesa oferte mai competitive și inovatoare și de a participa mai activ la sistemul energetic.

Norme privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate

În acest caz au fost notificate toate statele UE, mai puțin Italia.

Noua directivă și noul regulament actualizează normele privind piața gazelor naturale din UE, stabilite prin Directiva 2009/73/CE privind gazele și Regulamentul (CE) nr. 715/2009 privind gazele. De asemenea, acestea introduc un cadru de reglementare pentru infrastructura dedicată hidrogenului.

Normele vizează facilitarea utilizării gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, inclusiv a hidrogenului, asigurând totodată securitatea aprovizionării și prețuri accesibile la energie pentru toți cetățenii UE.

Statele membre aveau obligația de a notifica transpunerea directivei în legislația națională până la data de 5 august 2026.

Directivele privind combaterea spălării banilor (AML)

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către România și alte 18 state, întrucât acestea nu au notificat integral măsurile naționale de transpunere a anumitor dispoziții din cea de-a șasea Directivă privind combaterea spălării banilor (Directiva (UE) 2024/1640).

Aceste măsuri ar permite statelor membre să ofere acces la registrele beneficiarilor reali autorităților competente, organismelor de autoreglementare, entităților obligate și persoanelor care justifică un interes legitim.

Cea de-a șasea Directivă AML vizează în principal aspecte organizatorice și instituționale ale cadrului preventiv de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Directiva revizuită a UE privind combaterea traficului de persoane

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către România și alte 19 state, întrucât acestea nu au comunicat transpunerea completă a Directivei 2024/1712 de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia.

Revizuirea Directivei privind combaterea traficului de persoane introduce măsuri mai stricte de incriminare și oferă autorităților publice instrumente mai puternice pentru a investiga și a urmări penal noile forme de exploatare - inclusiv pe cele care au loc în mediul online - și pentru a asigura o mai bună asistență și sprijin victimelor.

Statele membre au acum obligația de a oficializa un mecanism național de referire și de a desemna un punct focal pentru referirea transfrontalieră a victimelor. De asemenea, acestea trebuie să numească coordonatori naționali pentru combaterea traficului de persoane, precum și să adopte și să actualizeze periodic planuri de acțiune naționale în acest domeniu.

Includerea noilor substanțe psihoactive în definiția UE a termenului "drog"

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către România, Bulgaria, Croația, Cipru, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia și Slovacia, întrucât acestea nu au comunicat transpunerea integrală a Directivei delegate (UE) 2025/2062 a Comisiei.

Directiva modifică anexa la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului prin adăugarea a trei noi substanțe psihoactive (2-MMC, NEP și 4-BMC) la definiția UE a termenului „drog".

Acest lucru înseamnă că respectivele substanțe vor intra sub incidența normelor UE privind infracțiunile și sancțiunile legate de traficul ilicit de droguri, contribuind astfel la armonizarea controalelor naționale și la consolidarea cooperării transfrontaliere între autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare.

Transpunerea integrală a noilor drepturi care facilitează repararea bunurilor

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către România și alte 17 state, întrucât acestea nu au comunicat transpunerea integrală a Directivei privind dreptul la reparare (Directiva (UE) 2024/1799).

Directiva încurajează consumul sustenabil, facilitând repararea produselor în detrimentul înlocuirii acestora. Aceasta conferă consumatorilor dreptul de a solicita repararea unor produse precum smartphone-urile, mașinile de spălat sau frigiderele, chiar și după expirarea garanției legale.

Producătorii sunt obligați să ofere servicii de reparații la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil, precum și să furnizeze informații clare cu privire la serviciile lor de reparații.

Astfel, Directiva îi ajută pe consumatori să economisească bani, să reducă deșeurile, să prelungească durata de viață a produselor și să diminueze emisiile de gaze cu efect de seră.

De asemenea, țara noastră, alături de celelalte state membre, a fost notificată privind netranspunerea normelor norme privind combaterea poluării provenite de la instalațiile industriale.