Claudiu Târziu: "Georgescu are lângă el foști ofițeri din serviciile secrete. Ruptura dintre George Simion & Anca Alexandrescu și Călin Georgescu devine tot mai limpede"

Claudiu Târziu - fost co-președinte AUR și actual președinte al partidului Acțiunii Conservatoare (ACT) - îi aduce acuzații serioase fostului său partener politic, George Simion. Într-un interviu pentru aktual24.ro el dezvăluie cum a fost aleasă Anca Alexandrescu drept candidată AUR la Primăria Capitalei și cu ce amenințări se confruntă din partea oamenilor lui Simion după ce a părăsit AUR.

AUR, POT, SOS și Acțiunea Conservatoare, partidul pe care îl conduceți, se revendică toate ca partide suveraniste autentice. În condițiile existenței atâtor alternative, cum mai știe alegătorul român patriot să facă diferența?

Mai întâi trebuie să subliniez că noi nu ne-am autodefinit ca partid suveranist. Noi suntem un partid conservator, ceea ce înseamnă că suntem și suveraniști, nu doar suveraniști. În limbajul curent, suveranismul acoperă diferite doctrine și direcții politice și este mai mult, să spunem așa, un curent politic. De ce? Pentru că a fi suveranist înseamnă, de fapt, să-ți aperi suveranitatea patriei. Din dragoste de patrie. Iubindu-ți țara, vrei ca e să fie independentă, să-și poată manifesta voința în toate privințele. Asta înseamnă suveranitate. Deci suveranismul este o reflexie a patriotismului și, mergând mai departe, patriotismul este o adăugire, să spunem așa, la naționalism. Pentru că atunci când îți iubești neamul, vrei ca neamul tău să își păstreze vatra lui, care este patria.

Noi suntem conservatori pentru că ne iubim neamul și țara, dar avem și alte multe valori în plus. Cultul familiei, de exemplu, apărarea și promovarea libertății, credința în Dumnezeu - în care avem criteriul supraordonator al tuturor celorlalte valori -, atașamentul față de tradiția moștenită de la înaintași, cultul eroilor... Toate acestea nu se regăsesc sub această etichetă de „suveranism". Sub această etichetă găsim partide naționaliste care sunt mai mult sau mai puțin sensibile la credința creștină, dar cam atât.

Eu am plecat din partidul AUR în momentul în care, încercând să fac din el un partid conservator, am văzut că a fost deturnat pe drum spre o direcție populistă de stânga, pe care nu o pot urma. Pentru că nu împărțeșesc valorile de stânga, pentru că știu foarte bine ce rău a însemnat stânga pentru România și înainte de 1989 și după 1989, și pentru că eu sunt un om fundamental de dreapta.

Ca să nu îi încurcăm foarte mult pe cititori, trebuie să reduc definiția dreptei la o comparație între ea și stânga: În vremea ce stânga pretinde că împarte sărăcia, dreapta aspiră să-i aducă pe toți la prosperitate. În timp ce stânga pretinde că asigură egalitate tuturor, dreapta oferă oportunități pentru toți, indiferent de darurile, dexteritățile sau talentele pe care le au oamenii. Adică îl pune pe fiecare în rostul lui. În timp ce stânga este liberticidă, drepta mizează totul pe libertatea persoanei. În timp ce stânga este utopică și experimentală, dreapta este realistă și preferă un progres organic. Și așa mai departe.

Cred că diferența aceasta dintre noi, Acțiunea Conservatoare, și ceilalți va fi semnificativă, va căpăta o valoare tot mai mare pe măsură ce ne vom apropia de următoarele alegeri, din 2028. Și-atunci se va vedea în ce măsură românii mizează pe seriozitate sau pe superficialitate, pe o politică articulată după o viziune clară sau pe o politică făcută în mod improvizat, pe genunchi.

Călin Georgescu a cerut boicotarea alegerilor locale de la București, dar cea mai fidelă susținătoare a sa, Anca Alexandrescu, l-a ignorat total și a anunțat că va candida. Se anunță furtuni în paradisul suveranist?

Nu cred că va fi vreo furtună în zona suveranistă din această pricină, pentru că AUR susține un candidat independent pe care domnul Călin Georgescu nu-l susține. De ce nu cred asta? Întâi de toate pentru că niciuna dintre părți nu are interesul să semene vânt. Domnul Georgescu a fost extrem de delicat în a-și exprima poziția, arătând totuși care este motivul principal pentru care nu ar susține-o pe doamna Alexandrescu. Nu a spus nicio clipă că nu o susține pentru că nu crede în dânsa sau pentru că nu este suveranistă sau pentru că este sprijinită de AUR. A spus însă ceva mai important, și anume că nu poate să legitimize niște alegeri care sunt ilegitime. Ei bine, eu apreciez această poziționare a domnului Georgescu, justificată, cel puțin din perspectiva domniei sale și a celor care l-au votat.

Dar, pe de altă parte, mă întreb: nu era aceeași situație în luna mai anul curent, când domnul Georgescu a mers de mână cu „protejatul lui mai tânăr", George Simion, liderul AUR, pentru a-l vota la președinție în niște alegeri care erau ilegitime, după cum o spune dânsul, organizate de un guvern ilegitim, care era beneficiarul „loviturii de stat din 6 decembrie". Și atunci cum se împacă atitudinea de atunci, prin care a girat alegerile prezidențiale, cu poziția de astăzi, prin care respinge alegerile locale?

În privința AUR, aș comenta atât: cred că alegătorii și susținătorii acestui partid, militanți și simpatizanți, sunt dezamăgiți să observe că principalul partid al țării, după cum arată sondajele de astăzi, chiar dacă el este pe locul doi după numărul de mandate în Parlament, nu este capabil să propună un candidat propriu.

Și aș mai observa ceva: ruptura dintre George Simion și Anca Alexandrescu pe de-o parte și Călin Georgescu, pe de alta, devine tot mai limpede. Ea este rezultatul unei ieșiri nu din Matrix, ci dintr-o relație forțată de împrejurări, pe care nici o parte nu și-a dorit-o și în care nici unul nu a crezut. Doamna Alexandrescu a fost furibundă împotriva domnului Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, pentru ca apoi să-i devină susținătoare de nevoie. Domnul Georgescu a vorbit cu dispreț și acuzator la adresa domnului Simion înainte de alegerile prezidențiale din 2024, pentru ca apoi să și-l asume ca protejat mai tânăr. Domnul Simion nu a văzut în domnul Georgescu un „Mesia" înainte de 24 noiembrie 2024, dar pe urmă s-a subordonat total celui preferat de electoratul suveranist. Acum domnul Simion și doamna Alexandrescu apreciază că domnul Georgescu nu le mai este de folos. Iar domnul Georgescu nu are de ce să le mai țină partea celor doi, pentru că se simte trădat de ei și, în plus, încearcă să nu zgândăre foarte mult autoritățile, care îl au în mână cu un dosar penal fabricat ca pe vremurile bolșevismului.

Nu s-a găsit în acest partid de bărbați vânjoși și patrioate adevărate nimeni să candideze sub drapelul AUR, de a fost nevoie de o fostă consilieră a lui Năstase, Dragnea și altor corupți de la PSD?

Domnul profesor Gheorghe Piperea, profesionist cu o bună notorietate și europarlamentar activ, a fost pregătit de conducerea partidului pentru a intra în această cursă. Ceva s-a întâmplat din momentul în care i s-a făcut această propunere și momentul în care AUR s-a aliniat în spatele doamnei Anca Alexandrescu. Ce anume exact, nu știu. Dar mă pot gândi la „îndatorarea" partidului de către doamna Alexandrescu prin susținerea acordată în timpul campaniilor electorale de anul trecut și mai ales în cele pentru prezidențiale. Dacă în noiembrie 2024 l-a susținut pe dânsul și nu l-a susținut pe domnul Georgescu, după aceea l-a susținut pe domnul Georgescu pentru a-l susține și pe George Simion. Prin urmare, cred că dânsa și-a creat un ascendent asupra lui George Simion, cel puțin, dacă nu asupra întregului partid.

În plus, mai rămân întrebări legate de modul în care patronul Realitatea TV a îndatorat partidul AUR, din punct de vedere financiar. Domnul Maricel Păcuraru a împrumutat unor candidați ai AUR circa 2,5 milioane de euro pentru campania electorală - cheltuiți apoi de partid pentru achitarea facturilor la Realitatea TV -, bani care n-au fost decontați de AEP, pentru că n-ar fi fost respectate prevederile legale în privința finanțării. Ba mai mult, AEP a dat AUR o sancțiune de 2,5 milioane de euro, echivalentul sumei pe care n-a decontat-o. Există un proces al AUR contra deciziilor AEP, în care nu cred că partidul are sorți de izbândă. Prin urmare, a rămas o datorie de plătit și poate că ea se plătește prin candidatura doamnei Alexandrescu, cel mai important om al postului de televiziune. În tot cazul, e foarte straniu că AUR a refuzat să aibă un candidat propriu. Era un candidat foarte bun și domnul profesor Piperea, era un candidat bun și domnul profesor Petrișor Peiu, și mai sunt câțiva oameni acolo care ar fi făcut cinste partidului candidând la această funcție foarte importantă.

Nu în ultimul rând, această decizie ar putea fi motivată de teama domnului George Simion de un concurent serios în partid. Candidatul la primăria Capitalei, dacă reușește să câștige alegerile sau măcar să obțină un rezultat foarte bun, îi pune probleme majore președintelui partidului, căci poate intra în competiție pentru președinția formațiunii sau chiar să ceară să devină candidatul la președinția statului, la următoarele alegeri prezidențiale. Dacă e membru de partid. Dacă este independent, nu poate să emită pretenții în partid. Domnului Simion nu i-a plăcut niciodată să aibă un concurent puternic. De aceea, a făcut tot ce a putut ca să îi îndepărteze pe cei care îi amenințau poziția. Una peste alta, candidatura doamnei Anca Alexandrescu este dovadă de slăbiciune a partidului.

PSD pare să joace la două capete: sabotează toate inițiativele lui Bolojan, dar nici nu pleacă de la guvernare. Dacă va cădea cabinetul Bolojan, e posibil să vedem o guvernare AUR-PSD?

În principiu, orice e posibil. Pentru că am văzut că în România nu se respectă în niciun fel valorile, diferențele doctrinare, declarațiile de opinie politică și nici măcar substanța unor adversități personale și de grup. Ne aducem aminte, de pildă, că PNL numea cu duioșie PSD drept „ciuma roșie", iar PSD numea cu maximă afecțiune PNL „molima galbenă". Și cu toate astea, de câțiva ani, aceste partide guvernează împreună și nu par să își dorească, sau mă rog, să accepte o despărțire - cel puțin nu încă. Dar eu văd câteva impedimente în privința unei alianțe PSD-AUR. În primul rând, aritmetica parlamentară. PSD și AUR nu fac majoritate în Parlament. Lor ar trebui să li se adauge toți parlamentarii care au fost și mai sunt la SOS și POT, ceea ce nu cred că e posibil. Pentru că și dacă doamna Șoșoacă, de exemplu, ar accepta asta, cred că ar pune condiții inadmisibile. Iar PSD chiar nu poate să se asocieze cu doamna Șoșoacă mai ales acum, când doamna Șoșoacă are un un dosar foarte greu, deschis de către autorități. Pe lângă AUR și PSD ar trebui să mai fie ceva. UDMR - nu, USR - nu, și atunci să nu-mi spuneți că face cu PNL. Nu le ajung voturile, deci aritmetica parlamentară nu favorizează o astfel de coabitare. Asta fără să mai vorbim de faptul că actualii lideri ai PSD și AUR nu ar putea să se înțeleagă unii cu alții. Așa cum îi cunosc, nu se respectă unul pe celălalt și nu au suficientă abilitate și diplomație încât să își dea mâna peste neînțelegerile personale. În rest, sigur, se observă cu ochiul liber că PSD a devenit puțin AUR, cu accentele de naționalism și tradiționalism pe care le tot pune, iar AUR s-a pesedizat masiv.

În concluzie, o guvernare PSD - AUR este mai degrabă visul unei nopți de toamnă a celor din urmă. E o iluzie întreținută frenetic de propaganda AUR, căci numai așa mai pot păcăli votanții și mai ales proprii membri pentru a-și păstra o zestre electorală consistentă.

Apropo, PSD a anunțat că-și va schimba statutul și va renunța la „progresism", pentru o atitudine mai conservatoare. Cum percepeți această decizie? Vor pesediștii să fure și electoratul conservator, că tot sunt ei obișnuiți cu furatul?

Da, asta urmăresc. Au văzut că există un curent puternic în societate românească, așa cum există peste tot în lume, de întoarcere la valorile tradiționale, populare, conservatoare. Este un curent care ridică la putere oamenii care pun preț pe tradiție, pe credință, pe familie, pe libertate. Și ca orice pui de comunist, PSD încearcă să îmbrace o altă haină, pentru a păcăli electoratul din nou. PSD a înșelat electoratul timp de 35 de ani, purtând diferite etichete și sigle, construindu-și presupuși adersari, dar de fapt partide care erau de sub aceeași pulpană, și viciind viața publică în mod grav. Acum încearcă o ultimă scamatorie, ca să mai păcălească o dată electoratul. Încearcă, de fapt, să se salveze, pentru că PSD este în plină prăbușire, ca și PNL de altfel. Și atunci își asumă declarativ valori conservatoare care n-au nicio legătură cu politica pe care a făcut-o PSD de 35 de ani încoace.

DNA susține că s-ar fi încercat „extragerea" lui Călin Georgescu din România, printr-o operațiune coordonată de foști generali SIE și SRI. Există pericolul unei lovituri de stat date de asemenea personaje, care par să fi acaparat serviciile secrete românești?

Nu, nu cred că există posibilitatea unei lovituri de stat. Dacă exista, la nivelul la care e descrisă de autorități, probabil că ea se și săvârșea. Și dacă s-ar fi pus la cale așa ceva, se încerca o preluare a puterii prin forță, nu prin vot liber. Logic. Dar este îngrijorător faptul că foarte mulți foști și actuali ofițeri ai serviciilor secrete se amestecă în viața politică românească. Asta este inadmisibil, din punctul meu de vedere. Nu cred că ăsta este rolul serviciilor secrete și nu cred că trebuie să acceptăm ca pe o fatalitate această realitate. Trebuie reformate instituțiile statului, astfel încât să putem avea un control real, civil, asupra serviciilor secrete și să le limităm activitatea la ceea ce sunt menite ele să facă. Ele au un rol extraordinar important pentru orice stat, dar nu rolul de a face jocuri politice. Pentru că asta mi se pare mie foarte grav, că lucrători ai acestor servicii trag sforile în politică. Acum, cei care îl sprijină pe domnul Georgescu nu par suficient de puternici, cel puțin după 6 decembrie 2024 încoace nu s-au dovedit suficient de puternici ca să poată să întoarcă votul în favoarea taberei lor, să zic așa. Și n-am nicio îndoială că aceia care dețin puterea vor merge până la capăt pentru a face un exemplu din domnul Georgescu, iar ofițerii din jurul lui, care îi promit diverse chestii, nu o să poată să-l apere.

George Simion s-a plâns că este amenințat și a cerut protecția SPP. Dumneavoastră ați primit amenințări după plecarea din AUR?

George Simion este capabil, în opinia mea, să-și însceneze diferite atacuri împotriva sa, amenințări și așa mai departe. De când am plecat din AUR, eu am fost bălăcărit în fel și chip la îndemnul și sub coordonarea lui George Simion și a oamenilor lui de încredere. Am făcut public lucrul acesta. Am arătat cum pe grupurile interne de comunicare ale AUR oamenii erau îndemnați să posteze pe rețele sociale acuzații de trădare la adresa mea. Am primit mii și mii de mesaje injurioase pe rețelele sociale și în privat în care, efectiv, eram făcut albie de porci fără să fi greșit cu nimic și în care eram amenințat. Nu în cele din urmă aceste instigări la ură pe care le-a orchestrat George Simion împotriva mea au dus la vandalizarea sediului partidului Acțiunea Conservatoare, pe care unii - nu știu dacă oameni din partidul AUR sau din afara partidului, dar în mod clar instigați de ceea ce spunea George Simion - au scris „Iuda". Au scris cu sprayuri pe o casă care este monument istoric, de patrimoniu, acest cuvânt care îl definește, de fapt, pe George Simion. Căci el a trădat totul, de la propriul partid și propriul electorat până la ultimul tovarăș de drum, domnul Călin Georgescu. Tot din ordinul lui George Simion, fără doar și poate, căci în AUR nu se mișcă nimic fără voia lui, sediul nostru este supravegheat video de luni de zile o mașină a partidului AUR dotată cu o cameră de luat vederi, alimentată de o baterie de mașină. Am făcut plângere la poliție și mi s-a spus că nu se poate face nimic.

Iată câte acțiuni de intimidare a determinat domnul George Simion, care acum se plânge că el este amenințat. Eu nu sunt convins că nu chiar din dispoziția lui au fost niște băieți vrednici, cu cagule pe față, care au mâzgălit gardul de lângă sediul partidului AUR, căci să ne înțelegem, gardul ăla nu este al partidului, ci este lângă sediul partidului, pe un teren viran, care din când în când mai este folosit pentru acțiuni în aer liber de către partid. Și au făcut lucrul ăsta ca să atragă atenția și să se victimizeze. Acum marele haiduc, marele căpitan de oști, liderul opoziției, neînfricatul lider al suveraniștilor - mă rog, asta este o ironie, având în vedere că domnul Georgescu este mai bine cotat decât el -, se plânge la domnul Pahonțu și îi cere să-i asigure paza zi cu zi. Adică se înfrățește omul „antisistem" cu sistemul? Păi să ne înțelegem, vorba cuiva: ori suntem golani, ori nu mai suntem? Ori ești șmecher pe strasse și faci față distracției, indiferent că o dai sau o iei, ori suni la 112? Mă așteptam de la unul care a cunoscut bine strada să aibă o atitudine mai bărbătească. Dar George Simion nu își face probleme de percepție - cum și în ce fel va fi judecat în funcție de o acțiune sau alta. El își urmărește doar scopurile. Vom afla foarte curând la ce îi folosește autovictimizarea.

Dacă după următoarele alegeri Acțiunea Conservatoare ar intra în parlament și i s-ar propune să facă parte din cabinet de coaliție, alături de ce partid nu ați guverna, cu niciun chip?

Noi suntem foarte hotărâți să guvernăm din 2028. Și vom guverna cu oricine va accepta un program de guvernare propus de către noi. Avem un proiect de țară, "România Puternică 2050", pe care vrem să-l începem cât mai curând. Probabil că va fi posibil abia din 2028 și pentru punerea lui în operă suntem gata să discutăm cu toată lumea care va avea o reprezentare parlamentară la acel moment. Pentru că din partidele aflate astăzi la guvernare s-ar putea ca unul sau două să nu mai intre în Parlament. Și s-ar putea ca unul sau două din cele intrate să aibă un scor mult mai mic decât îl au acum, în sondajele de opinie. S-ar putea să mai intre în Parlament, în afară de Acțiunea Conservatoare, încă un partid sau două. Și atunci, în funcție de formula parlamentară de la acel moment, vom discuta și vom stabili termenii unei guvernări. Iar acești termeni trebuie să țină cont de subiectul principal al politicilor la care suntem chemați cu toții și anume națiunea română - interesul ei, binele ei, propășirea ei. Căci așa jurăm că vom face, atunci când preluăm mandatele în funcții de demnitate publică. Și așa vom face.