Situație tot mai gravă în Europa: cele mai mari state au probleme și nu se încadrează în ținta de deficit bugetar. România e printre ele

11 state UE, inclusiv Franța și Italia, vor fi mustrate de Comisia Europeană (CE) din cauza cheltuielilor publice excesive, odată ce noile reguli fiscale vor intra în vigoare anul acesta. Inclusiv România are probleme cu respectarea țintei de deficit și este posibil ca țara noastră să ceară derogare pentru a depăși 3% deficit.

Aceste țări au avut în 2023 deficit mai mare de 3%, plafonul admis de UE. CE va hotărî în iunie, de la caz la caz, dacă va lansa procedura de deficit excesiv (EDP). Statele din zona euro pot primi amenzi dacă nu se corectează, iar cele non-euro riscă să-și piardă din reputație. Franța, Italia și Belgia, cu deficit peste 3% și fără intenția de a reveni sub prag în anii următori, vor fi sancționate aproape garantat. Regulile fiscale au fost suspendate în cursul pandemiei, iar acum se aplică din nou, după o amendare care lasă spațiu de manevră mai mare pentru cheltuieli militare.

Noua regulă a primit și mai mulți colți de la Banca Centrală Europeană, care poate exclude țări de la programul ei nou, încă netestat, de cumpărare de obligațiuni, dacă nu respectă recomandările EDP. Unele state, precum Spania și Cehia, arată că deficitul lor va reveni sub 3% anul acesta și n-ar trebui să fie sancționate pentru o scăpare temporară. „Pot fi cazuri la limită", a declarat pentru Financial Times comisarul economiei și vicepreședintele CE Valdis Dombrovskis. „Dacă e vreo țară al cărei deficit excesiv e aproape de 3% dar temporar, am putea decide să nu folosim procedura de deficit excesiv. Poate intra sub incidența bugetului pe 2024."

Polonia și România, alături de Slovacia (în zona euro), presează pentru exceptarea pe motiv de cheltuieli militare provocate de invazia rusă din Ucraina, care le-ar fi împins peste prag. „Polonia are cele mai mari cheltuieli militare din NATO, mai mari decât SUA. E o situație extraordinară de care ar trebui să se țină cont când se va evalua procedura de deficit excesiv, iar noile reguli fiscale din UE pentru acest lucru sunt făcute", a declarat pentru Financial Times Andrzej Domański, ministrul polonez de finanțe. Polonia a avut deficit de peste 5% în 2023, cheltuind pe armată în același an 3,9% din PIB, rezultând un deficit sub 3% la cheltuielile non-militare.

„Suntem în dialog cu CE și există o largă înțelegere a faptului că astfel de investiții trebuie luate în calcul în mod adecvat", a declarat Domański. Cheltuielile militare „sunt unul dintre factorii relevanți" care determină activarea sau nu a procedurii de deficit excesiv, a spus el. Dar nu orice cheltuieli militare sunt eligibile pentru tratament indulgent. Conform noilor reguli bugetare din UE, „creșterea investițiilor guvernului în apărare" poate fi trecută cu vederea, dar nu și cheltuielile militare uzuale. „La negocieri a fost clar că acesta va fi un subiect. Salariile soldaților comparativ cu tancuri", a declarat un diplomat UE, observând că e treaba CE să determine ce poate excepta.

CE a mai fost criticată pentru neaplicarea regulii deficitului, mai ales în privința Franței. Aplicarea mai exigentă a fost o cerință-cheie a Germaniei și a altora la negocierea noilor reguli. „Vom monitoriza destul de îndeaproape", a declarat reprezentantul unui minister al unui stat UE. Un rezultat probabil e ca țările să facă oricum obiectul EDP, însă ajustările bugetare recomandate de CE la toamnă să fie mai mici. „EDP-urile sunt guvernate de reguli clare", a declarat Dombrovskis. „Acești parametri principali nu s-au schimbat. 3% din PIB rămâne pragul relevant pentru a lansa o EDP."