Scandalul declanșat de ambasadoarea americană Kimberly Guilfoyle, preluat de presa franceză. Le Monde: Nu este la prima încercare de a se amesteca în afacerile Greciei

Cotidianul francez Le Monde dedică un articol amplu scandalului legat de ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, după ce WSJ a relatat modul în care diplomata ar fi exercitat presiuni asupra unor lideri din Balcani, pentru a cumpăra mai mult gaz natural lichefiat (GNL) american.

Se menționează în special o cină din luna martie, în cursul căreia Kimberly Guilfoyle ar fi avut o altercație cu ministrul energiei grec, Stavros Papastavrou. Potrivit WSJ, ambasadoarea ar fi menționat cu această ocazie căderea iminentă a guvernului român și ar fi declarat: „Putem face asta în orice țară. Putem face același lucru aici." La care Papastavrou ar fi replicat că Statele Unite nu pot înlocui guvernul grec, ales democratic. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat această afirmație, dar acest lucru nu a reușit să stingă dezbaterea care a urmat.

În România, reacțiile politice se înmulțesc de la publicarea articolului din WSJ, care sugerează că Statele Unite au jucat un rol în moțiunea de cenzură, votată pe 5 mai 2026, de către social-democrați (PSD) și extrema dreaptă împotriva guvernului liberal condus de Ilie Bolojan (PNL). În timp ce, de atunci, criza politică persistă, criticile îl vizează în special pe președintele partidului de extremă dreaptă Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), George Simion, dar și pe liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, și fostul ministru al energiei din cadrul PSD, Bogdan Ivan, care a ocupat funcția până la retragerea partidului său din coaliția guvernamentală, la sfârșitul lunii aprilie. Un deputat român din partidul de centru-dreapta „Uniunea Salvați România" a depus chiar o plângere penală împotriva celor trei politicieni care, în opinia sa, trebuie „să facă obiectul unei anchete pentru că au negociat cu o putere străină subjugarea și destabilizarea economică a României".

Cu ocazia moțiunii de cenzură, PSD a denunțat „măsurile de austeritate" impuse de guvernul Bolojan. Însă, analiștii politici făceau deja referire la „zvonuri" privind o influență americană asupra acestui vot, din cauza dezacordurilor dintre social-democrați și Ilie Bolojan cu privire la problemele energetice și la relațiile cu „partenerul strategic" american. La sfârșitul lunii mai, la trei săptămâni după căderea guvernului, prim-ministrul le-a infirmat, afirmând, în calitate de șef al guvernului și ministru interimar al energiei, că nu a fost supus niciunei „presiuni" pentru a cumpăra gaze americane.

Într-un context în care Uniunea Europeană trebuie să se descurce cu mai puțin gaz rusesc, PSD a promovat interesele Washingtonului încă de la începutul anului 2026, susținând achiziția și transportul de GNL american prin intermediul „coridorului vertical" de gaze, de la terminalele din Grecia până în Europa Centrală și Ucraina, trecând prin Bulgaria și România. Înainte de moțiunea de cenzură, prim-ministrul român își exprimase rezervele cu privire la achiziționarea de GNL american, vândut la un preț mai mare decât cel de pe piață, ceea ce ar fi provocat disensiuni în cadrul coaliției guvernamentale.

Interogat de Le Monde, secretarul de stat la Ministerul Energiei, Cristian Busoi (PNL), confirmă că BogdanIvan, fost ministru PSD al energiei, inițiase „demersuri pentru importul de GNL american", care nu s-ar fi concretizat „printr-o decizie guvernamentală". El menționează „puncte de vedere diferite" cu PSD, subliniind totodată că declarațiile lui Kimberly Guilfoyle relatate de WSJ „nu sunt confirmate".

Acestea îi arată pe președintele PSD, Bogdan Ivan, și pe un consilier al președintelui, Nicușor Dan, alături de Kimberly Guilfoyle, în timpul unei mese organizate în marja unei conferințe organizate de săptămânalul The Economist, care a avut loc între 30 martie și 1 aprilie la București, adică cu o lună înainte de căderea guvernului. Prezența ambasadoarei se justifica prin faptul că Grecia se află în centrul strategiei energetice americane în Europa de Sud-Est. „Acest coridor vertical este mai mult decât o infrastructură, el reprezintă libertatea ", a declarat diplomata în timpul conferinței.

Fostul prim-ministru desemnat, liberalul Siegfried Mureșan, a cerut luni „explicații" cu privire la această întâlnire informală și evocă o „atmosferă de complot". Președintele PSD, la rândul său, acuză o „manipulare" și critică deciziile guvernului Bolojan, care „nu ar fi încetat să deterioreze relațiile cu Statele Unite", cel mai important aliat „în cadrul NATO" .

La Atena, dezvăluirile din *Wall Street Journal au stârnit reacții din partea partidelor de opoziție grecești, care, luni, 28 septembrie, au cerut în unanimitate „ca guvernul să iasă din tăcere și să ofere răspunsuri". Partidul Comunist Grec a considerat că guvernul conservator aflat la putere era incapabil să „stabilească limite clare" în relația sa cu Statele Unite. Alexis Charitsis, deputat al Noii Stângi, a denunțat „o posibilă amenințare de ingerință".

„O țară nu devine «geopolitic» mai puternică prin consolidarea dependenței sale față de o mare putere" , a adăugat el. Guvernul grec, la rândul său, s-a străduit să dezamorseze polemica. „Nu a fost niciodată vorba de o amenințare împotriva guvernului grec", a declarat luni purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis. El a reamintit însă că relațiile dintre Atena și Washington sunt astăzi „mai strânse și mai stabile ca niciodată" și că „în sectorul energetic, în special, Grecia este un partener strategic al Statelor Unite".

Kimberly Guilfoyle este o personalitate controversată în Grecia. Fosta parteneră a fiului lui Donald Trump și fosta prezentatoare a canalului de televiziune Fox News își impune stilul încă de la sosire, pe 4 noiembrie 2025, cu un avion privat aparținând omului de afaceri greco-american Eric Vassilatos. În cadrul unei recepții organizate într-un club de noapte, miniștri, oameni de afaceri și vedete pop îi sărbătoresc noul mandat în mare stil. Toată lumea pare să fi uitat că, în 2015, în plină criză a zonei euro, ea considera că „grecii trebuie să fie educați mai bine decât un câine care urinează pe covor".

Ambasadoarea americană a mărturisit, în februarie 2026, site-ului de extremă dreaptă Breitbart News că vorbește regulat cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis. În ceea ce privește miniștrii afacerilor externe, ai apărării sau ai marinei, „răspund întotdeauna la telefon. Indiferent de moment, chiar și în weekend, sunt disponibili pentru mine", a subliniat ea.

De la sosirea sa la Atena, în orice caz, contractele din domeniul energiei se înmulțesc. Încă din prima săptămână de mandat, Grecia a încredințat gigantului american ExxonMobil exploatarea forajelor offshore, în prezența secretarului american al internelor Doug Burgum și a secretarului energiei, Chris Wright. Câteva zile mai târziu, pe 16 noiembrie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla la Atena pentru a semna un acord cu guvernul grec, care îi va furniza GNL american. Kimberly Guilfoyle era, de asemenea, prezentă. În cadrul unei cine organizate pe 5 noiembrie 2025 la Ambasada Statelor Unite, diplomata a declarat, potrivit presei din Grecia: „Dacă cumpărați GNL de la noi, vă voi invita din nou. Dacă nu... veți fi șterși de pe lista invitaților."

Kimberly Guilfoyle nu este la prima încercare de a se amesteca în afacerile Greciei. În timpul primului său interviu la televiziunea greacă, în noiembrie 2025, ea a considerat „regretabil" faptul că portul Pireu se află în mâinile chinezilor. „Există soluții pentru a ocoli situația actuală din Pireu", a declarat ea, sugerând că contractul dintre statul grec și compania publică chineză Cosco ar putea fi reziliat.

La scurt timp după această polemică, Atena a accelerat planurile pentru un nou port finanțat de Statele Unite la Eleusis, la doar câțiva kilometri de Pireu. Pe lângă șantierul naval existent, americanii prevăd construirea unui port comercial și de tranzit pentru GNL, precum și pentru încărcături militare.