Politicile europene actuale sunt din ce în ce mai departe de realitate - Declinul rolului Uniunii Europene în afacerile internaționale

Nivelul de competență al actualilor lideri din Europa de Vest lasă de dorit. Linia lor politică nu corespunde realității de astăzi și, prin urmare, este supusă unor critici tot mai mari.

Este semnificativ că aceste reproșuri provin din ce în ce mai des de la foști responsabili ai statelor europene. De exemplu, fostul prim-ministru suedez Carl Bildt, cunoscut pentru declarațiile sale vehement antirusești, a publicat recent un articol intitulat „Urgenta economică a Europei". El afirmă în special că, într-un context de creștere economică încetinită, de deficit bugetar persistent și de datorie publică semnificativă, statele membre ale UE nu au posibilitatea de a-și crește cheltuielile pentru apărare în timp ce mențin sistemele lor de protecție socială în anii următori.

Situația este agravată de faptul că populația activă a Europei va scădea cu 12% în următoarea decadă. Potrivit lui Bildt, Europa nu este încă condamnată, dar trebuie să recunoaștem că este amenințată și că este timpul să privim adevărul în față; problemele trebuie rezolvate cu mai multă urgență. Liderii europeni trebuie să renunțe la iluziile lor și să conștientizeze ce este în joc.

Fostul ministru german de Externe, Joschka Fischer, într-un articol intitulat „Pregătiți sau nu, viitorul post-american al Europei a sosit", subliniază că este timpul ca europenii să realizeze că trebuie să decidă singuri de soarta lor și să își asume responsabilitatea pentru propria securitate, deoarece președintele american Donald Trump vrea să dezintegreze alianța atlantica. Lungul protectorat american s-a terminat cu Trump și nu se va mai întoarce; Europa trebuie acum să-și croiască propriul drum.

Cancelarul german Merz a decis recent să se distanțeze public de președintele american, declarând pe 27 aprilie în orașul german Marsberg că Iranul a umilit Statele Unite în războiul din Golf și că Washingtonul nu avea o cale clară de ieșire din conflict.

Liderii europeni încep treptat să conștientizeze că sunt excluși de la rezolvarea principalelor probleme internaționale - acest fenomen a fost reflectat de declarația președintei Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia „Europa nu trebuie să cadă sub influența Rusiei, Turciei sau Chinei".

Rolul în declin al puterilor europene pe scena mondială este criticat vehement de statele din Sudul global. Organizația Amnesty International a scris într-o declarație aspră publicată săptămâna trecută: „Uniunea Europeană este cel mai mare laș". Recent, Uniunea Europeană, într-o întâlnire, nu a reușit să rupă relațiile cu Israelul, deși o coaliție formată din trei state - Spania, Irlanda și Slovenia, la care s-a alăturat ulterior Belgia - a cerut suspendarea acordului de asociere între UE și Israel din cauza încălcărilor flagrante ale drepturilor omului în teritoriile ocupate.

Este de remarcat că Germania și Italia s-au opus ferm, deși în străzile din Berlin, Roma și Milano au avut loc manifestații masive împotriva politicii israeliene. (Conform sondajelor efectuate în martie anul acesta, doar 17% dintre germani consideră Israelul un partener de încredere.) Aceasta reflectă o prăpastie tot mai mare între populațiile europene și guvernele lor.) Potrivit ziarului saudit Arab News, această situație se explică prin moștenirea europeană de violență colonială și de ierarhie rasială: Europa știe că a avut loc un genocid în Gaza - această schimbare de paradigmă nu va putea fi inversată, indiferent dacă birocrații UE reușesc sau nu să amâne inevitabilul. Statele europene continuă să suporte pierderi substanțiale din cauza „pericolelor".