Flota de submarine nucleare a Chinei a depășit-o pe cea a Rusiei și se apropie de cea a SUA

China a depășit Rusia și a devenit al doilea operator mondial de submarine nucleare, după Statele Unite, într-o evoluție care schimbă balanța puterii subacvatice în regiunea Indo-Pacific, informează Interesting Enginering.

Potrivit celor mai recente evaluări, China operează în prezent aproximativ 32 de submarine nucleare active, și a depășit flota Rusiei, estimată la 25-28 de unități operaționale. Singurul stat care mai rămâne înainte este SUA, care deține în prezent cea mai mare flotă de submarine nucleare din lume, cu circa 71 de submarine la sfârșitul anului 2025, inclusiv submarine de atac rapid, submarine cu rachete balistice și submarine cu rachete ghidate.

China și-a dezvoltat rapid capacitatea subacvatică, una care combină submarine de atac, submarine cu rachete ghidate și submarine balistice. Flota de atac a Chinei include nouă submarine Type 093 și 093A (clasa Shang), considerate coloana vertebrală a flotei de submarine de atac nucleare. Acestea sunt complet operaționale pentru misiuni multiple. În paralel, Beijingul a introdus submarine Type 093B, echipate cu sisteme de lansare verticală pentru rachete de croazieră.

Se estimează că există 16 submarine de acest tip, dintre care unele sunt deja în serviciu, iar altele se află în construcție sau în teste pe mare. Această serie reprezintă cea mai mare producție de submarine nucleare de atac la nivel mondial.

Factorul de descurajare nuclear chinez bazat pe mare este asigurat de nouă submarine balistice Type 094 și 094A (clasa Jin), echipate cu rachete JL-2 și JL-3 și considerate complet operaționale. În plus, China lucrează la două programe de submarine de generație următoare: un submarin de atac nuclear Type 095 în faza de asamblare timpurie și primul submarin balistic Type 096 în construcție.

Rusia, mult timp considerată al doilea cel mai mare operator de submarine nucleare, coboară acum pe locul trei. Marina rusă operează între 25 și 28 de submarine nucleare, inclusiv submarine balistice din clasa Borei și submarine cu rachete ghidate Yasen și Yasen-M, alături de platforme mai vechi care încă rămân în serviciu.

Deși SUA continuă să dețină un avantaj numeric major, ritmul producției de submarine rămâne mai lent, afectat de probleme legate de forța de muncă și lanțul de aprovizionare. Recent, programul Virginia a înregistrat comisionarea submarinelor USS Iowa, USS Massachusetts și USS Idaho, toate urmând să fie operaționale în 2026.

În schimb, capacitatea de construcție navală a Chinei îi permite să lanseze mai multe submarine simultan. Beijingul plănuiește să continue extinderea flotei nucleare subacvatice în anii 2030, cu obiectivul de a depăși numărul total de submarine nucleare americane până în 2035.

China își concentrează strategia nucleară pe mare în zone protejate, precum Marea Chinei de Sud, acolo unde a dislocat submarine balistice Jin echipate cu rachete JL-3. Statele Unite au răspuns prin consolidarea prezenței în regiune, integrarea aliaților și operațiuni anti-submarin. Parteneriatul AUKUS devine astfel un element central, cu staționarea rotativă a submarinelor nucleare americane și britanice în Australia.