De ce vrea Pentagonul să integreze Groenlanda mai strâns în Comandamentul de Nord al SUA

Departamentul american al Apărării se pregătește să schimbe jurisdicția Groenlandei, mutând-o de la Comandamentul European la Comandamentul Nordic al SUA, o mișcare simbolică care ar integra insula mai strâns în sistemul de securitate al SUA, pe fondul interesului continuu al președintelui Donald Trump de a controla teritoriul arctic.

Schimbările sunt așteptate să fie anunțate săptămâna aceasta. De asemenea, acestea ar putea contribui la extinderea scutului antirachetă Golden Dome al SUA prin instalarea de radare suplimentare pe insulă. Informația, dezvăluită de surse din cadrul Departamentului Apărării, vine pe fondul unui interes constant al președintelui Donald Trump pentru ceea ce unii numesc „perla strategică a Atlanticului de Nord". Iar dacă mutarea pare, în aparență, o simplă ajustare birocratică, în realitate ea deschide o nouă etapă în militarizarea Arcticii.

Oficial, schimbarea va fi parte dintr-o revizuire a Unified Command Plan - documentul care trasează harta responsabilităților pentru cele șase comandamente geografice ale armatei americane. Neoficial, este o recunoaștere a faptului că Groenlanda devine tot mai importantă în arhitectura de apărare a Americii de Nord. Mutarea ar permite instalarea de noi radare în cadrul sistemului antirachetă Golden Dome și integrarea mai strânsă a infrastructurii insulare în rețeaua de avertizare timpurie a Pentagonului. Este un pas firesc din punct de vedere geografic, dar cu reverberații sensibile în plan diplomatic.

Încă din primul său mandat, Donald Trump a fluturat ideea achiziționării Groenlandei - spre stupefacția guvernului danez și indignarea celor aproximativ 58.000 de locuitori ai insulei, care beneficiază de un statut autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Ideea nu a murit. Dimpotrivă, președintele american a revenit asupra subiectului, alimentând temerile că SUA ar putea forța o prezență permanentă în regiune - cu sau fără acordul de la Copenhaga.

Noua integrare militară vine, așadar, ca o alternativă la imposibila „vânzare" a insulei: dacă nu se poate cumpăra, măcar se poate plasa într-un alt lanț de comandă, mai aproape de Washington decât de Stuttgart, unde se află sediul EUCOM. Decizia Pentagonului riscă să aprindă spiritele în rândul aliaților NATO. Spre deosebire de Groenlanda, Feroe și Danemarca vor rămâne sub umbrela Comandamentului European - un detaliu deloc lipsit de simbolism. Este, de facto, o separare între teritorii care până acum erau privite ca un tot unitar în cadrul apărării euro-atlantice.

„Din punct de vedere militar are logică", recunoaște un oficial american implicat în proces. „Dar politic va ridica semne de întrebare serioase în Europa". Schimbarea care vizează Groenlanda este doar o piesă dintr-un puzzle mai amplu: Pentagonul analizează, de asemenea, fuziunea între NORTHCOM și SOUTHCOM (Comandamentul pentru America Latină), dar și revenirea AFRICOM (Africa) sub tutela EUCOM - cum era înainte de 2007. Aceste mutări ar putea avea un impact real asupra echilibrului de putere intern al armatei americane, reducând numărul generalilor cu rang înalt și redistribuind bugete și resurse pe criterii geopolitice, nu doar administrative.

Deocamdată, nimeni nu vorbește despre baze noi sau trupe suplimentare în Groenlanda. Dar precedentele sunt acolo: baza Thule, instalată încă din timpul Războiului Rece, este deja un punct-cheie în sistemul global de supraveghere spațială al SUA. Acum, însă, în plină cursă strategică cu Rusia și China pentru controlul Arcticii, semnalele devin tot mai clare: gheața polară se topește, dar rivalitatea se întărește. Iar Groenlanda, cu poziția ei între Atlanticul de Nord și Polul Nord, este noul câmp de luptă tăcut.