Bloomberg: Omenirea a intrat în cel de-Al Treilea Război Mondial. Sunt două blocuri care se luptă pentru supremație!

Luptele din Ucraina au fost primul conflict global al noului război: militar, economic și pentru influență la nivel mondial. Două alianțe uriașe se ciocnesc indirect pe câmpul de luptă din Europa. Bloomberg scrie că războiul din Ucraina a divizat lumea.

În timpul primului Război Rece, conflictele proxy au fost omniprezente. Moscova și Washingtonul și-au sprijinit partenerii locali - cu lovituri sângeroase de ambele părți - în conflictele care au devastat sudul global. Războaiele de decolonizare din Africa și Asia, insurgențele și războaiele civile din America Latină și bătăliile brutale din Coreea și Vietnam au devenit arena în care superputerile au manevrat în căutarea avantajului.

Acum, războiul din Ucraina adâncește o altă luptă pentru a stabili termenii ordinii globale și instigă coalițiile rivale - democrațiile avansate și autocrațiile eurasiatice - una împotriva celeilalte.

Războiul din Ucraina nu ar fi trebuit să se transforme într-un război proxy extins, pentru că nu trebuia să fie deloc un război. Rusia se aștepta să doboare Ucraina în câteva zile, dar Kievul a ripostat, ceea ce a forțat Occidentul să vină în ajutor și să se unească într-o coaliție, deși disparată, explică Bloomberg. În același timp, războiul din Ucraina a servit mai multor obiective occidentale:

• a stimulat o creștere a cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO, iar în organizație intrat două țări noi - Finlanda și Suedia;
• democrațiile înspăimântate au început să-și consolideze apărarea împotriva Chinei;
• războiul a redus dependența Europei de energia rusă;
• a înstrăinat Europa de China, care se arată „complice" - punctează Bloomberg - datorită legăturilor sale cu Moscova.

Atacul lui Putin asupra Ucrainei a expus fragilitatea bazei industriale de apărare occidentale, însă îi oferă șansa acesteia să se consolideze. În stilul clasic al războiului proxy, SUA și aliații săi și-au urmărit propria securitate, ajutând Ucraina să lovească în contraatacuri un inamic agresiv, dar suprasolicitat. „Cu cât războiul proxy este mai eficient, mai nemilos, cu atât Statele Unite vor câștiga mai multă securitate pentru o comunitate democratică care se confruntă cu amenințări multiple", punctează analiza.

Liderilor Chinei, Iranului și Coreei de Nord - principalii prieteni ai lui Putin - nu le pasă de Ucraina, dar sunt alarmați că Rusia ar putea suferi o înfrângere umilitoare. O victorie decisivă a Ucrainei și a susținătorilor săi occidentali ar putea avea consecințe globale, deoarece ar paraliza Rusia și i-ar lăsa pe aliații săi vulnerabili.

„Iranul i-a furnizat lui Putin mii de drone Shahed și rachete balistice pentru lovituri asupra Ucrainei. Teheranul a trimis chiar consilieri pentru a instrui trupele ruse în utilizarea acestor drone - și a ajutat Rusia să le construiască pe propriul teritoriu. Coreea de Nord a vândut Moscovei între 1 și 3 milioane de obuze de artilerie, precum și rachete.

China nu a mers atât de departe: amenințările cu sancțiuni americane și europene au împiedicat-o să transfere arme de război, dar China furnizează Moscovei componentele necesare pentru a produce arme și pentru a reconstrui baza industrială de apărare sancționată a Rusiei. În sens mai larg, China a devenit motorul economic al Rusiei, absorbindu-i comerțul, ajutându-și firmele să strângă capital și relaxând sancțiunile occidentale.

Prin prelungirea luptelor din Ucraina, "Antanta autocratică" menține concentrarea SUA asupra Europei, un bonus strategic pentru China, Coreea de Nord și Iran. Phenianul, de exemplu, efectuează teste cu rachete într-un ritm aproape record, ceea ce ar fi atras mult mai multă atenție din partea SUA dacă nu ar fi existat lupte continue în alte regiuni. Iranul și aliații săi se folosesc de lipsa de gândire americană pentru a da o lovitură brutală Orientului Mijlociu.

Războiul a forțat, de asemenea, Pentagonul să refacă stocurile de arme rare, cum ar fi rachetele Patriot, în timp ce crește producția altora, cum ar fi obuzele de artilerie. Nu în ultimul rând, conflictul a determinat autocrațiile să investească în rute comerciale care nu sunt supuse sancțiunilor sau presiunii militare occidentale și a contribuit la consolidarea parteneriatelor strategice", arată analiza.

Oficialii din lumea liberă au insistat mult timp că acest război nu este doar despre Ucraina sau despre echilibrul puterii în Europa: este vorba despre normele care guvernează afacerile globale. Dacă Putin poate distruge o democrație, alți jucători vor vedea undă verde pentru alte agresiuni. Dacă poate comite atrocități șocante, astfel de crime se vor răspândi în întreaga lume.

Potrivit lui Biden, acest război este "o bătălie între democrație și autocrație, între libertate și represiune, între o ordine bazată pe reguli și o ordine guvernată de forța brută". Chiar și democrațiile îndepărtate sunt de acord cu acest lucru.

Rusia, China, Iran și Coreea de Nord au diferențele lor; ambițiile lor în regiuni din Africa până în Arctica se pot ciocni în timp. Dar, deocamdată, ele sunt unite de dorința de a forma o lume adaptată la pradă, pentru că numai în acest fel vor putea să subjuge țările înconjurătoare și să câștige sferele de influență dorite. Prin urmare, toți beneficiază de o lume în care coerciția și agresiunea sunt facilitate de distrugerea ordinii internaționale liberale, explică Bloomberg.

Formarea „imperiilor moderne necesită distrugerea autodeterminării. Această parte a proiectului lui Putin unește autocrațiile eurasiatice, fie că recunosc sau nu", scrie publicația.

Războiul din Ucraina a polarizat politica mondială mai mult decât oricând de la Războiul Rece încoace. Sudul Global a fost lovit de turbulențe economice, deoarece războiul a zguduit piețele globale de alimente și energie. Prin redirecționarea comerțului rusesc din Europa către Asia, luptele au schimbat structura comerțului la scară macroeconomică.

Unele țări încearcă să nu intervină în conflict; altele, cum ar fi Turcia și Emiratele Arabe Unite, joacă de partea ambelor țări. În același timp, jucătorii-cheie de pe frontul ucrainean încearcă să atragă noi entități puternice în grupurile lor, iar adversarii lor încearcă să-i împiedice să intre.

Aceasta este o aritmetică militară simplă: într-un război de uzură, partea care are cea mai mare rezistență și mai multe resurse câștigă. Prin urmare, Statele Unite, precum și țările europene cheie, caută în lume muniție de artilerie și alte materiale. Moscova face același lucru.

La începutul anului 2024, Statele Unite au convins Ecuadorul să transfere Ucrainei elicoptere și sisteme de apărare aeriană fabricate în Rusia. Înainte de aceasta, Egiptul a fost de acord să trimită Rusiei 40.000 de rachete, precum și muniție pentru artilerie și arme de calibru mic, până când America va convinge să furnizeze artilerie Kievului.

În mod similar, zvonurile despre transporturile de arme sud-africane către Rusia au atras o reacție „furioasă" din partea ambasadorului SUA. Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât devine mai importantă extinderea coaliției - și limitarea coaliției adversarului.

Pentru o vreme, se părea că Ucraina și aliații săi câștigau lupta. Astăzi, totul nu este atât de simplu. Rusia are inițiativa pe câmpul de luptă. Trupele sale câștigă încet avantajul. Oficialii americani au fost descurajați de măsura în care sprijinul chinez a ajutat Moscova să crească producția militară. Pachetul de ajutor de 61 de miliarde de dolari ar trebui să ajute Ucraina să nu piardă în acest an. Dar care dintre părțile beligerante și care alianță va câștiga în cele din urmă rămâne de văzut.

Răspunsul va depinde de care coaliție dă dovadă de cea mai mare reținere - și care este mai eficientă în constrângerea sau subminarea celeilalte părți.