Aliații lui Trump îi întorc spatele la Davos. Liderii europeni își schimbă discursul: „A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva"

Aliații tradiționali ai Washingtonului rup tăcerea și vorbesc deschis despre o lume care se schimbă radical: la Davos, lideri europeni și nord-americani au declarat că presiunile și amenințările lui Donald Trump au depășit „linia roșie", accelerând destrămarea ordinii globale conduse de SUA și forțând Europa să ia în calcul o ruptură strategică fără precedent.

Zilele în care liderii mondiali îl ocoleau cu grijă pe Trump, al cărui prim an în funcție - încununat de o criză legată de Groenlanda - a cristalizat temerile că vechea ordine nu mai poate fi salvată, sunt doar o amintire. „A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva", a declarat premierul belgian Bart De Wever despre amenințările lui Trump de a impune tarife în legătură cu Groenlandei. „Dacă renunți acum, îți vei pierde demnitatea", a avertizat el

Retorica neobișnuit de directă a răsunat în cadrul Forumului Economic Mondial, unde Trump va sosi miercuri la un summit deja dominat de tensiuni diplomatice și anxietate pe piețe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat ostilitatea lui Trump față de aliați cu „șocul Nixon" din 1971 - momentul în care SUA au răsturnat ordinea economică postbelică abandonând etalonul aur.

Ea a cerut independența „permanentă" față de SUA, avertizând că așteptarea revenirii la normal după Trump nu ar face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, „acumularea nesfârșită de noi tarife" ale lui Trump ca fiind „fundamental inacceptabilă", mai ales când este folosită ca „pârghie împotriva suveranității teritoriale". Însă prim-ministrul canadian Mark Carney a dat cel mai dur verdict dintre toți, spunând publicului de la Davos: „Să fie clar: suntem în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții".

„Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli este parțial falsă. Că cei mai puternici se vor eschiva de la respectarea regulilor atunci când le va conveni. Că regulile comerciale erau aplicate în mod asimetric. ... Că dreptul internațional era aplicat cu o rigurozitate variabilă, în funcție de identitatea acuzatului sau a victimei", a spus Carney. „Această ficțiune era utilă", a continuat el, deoarece hegemonia americană furniza bunuri publice globale - de la căi maritime deschise la un sistem financiar stabil. „Această înțelegere nu mai funcționează", a proclamat Carney, avertizând că „marile puteri" transformă acum în armă integrarea economică care a stat mult timp la baza globalizării.

Un oficial canadian a declarat pentru Axios că premierul Carney a evitat în mod deliberat să numească SUA sau Trump, dar că remarca sa viza în mod direct acțiunile recente ale președintelui. Prim-ministrul, un fost bancher central, a fost răsplătit cu ovații în picioare de către publicul de la Davos la finalul discursului său. Un fost oficial american apropiat de mulți lideri europeni a declarat pentru Axios că recentele presiuni ale lui Trump asupra Groenlandei „au depășit pentru prima dată linia roșie pentru europeni" și că mulți cred că aceasta ar putea fi ultima lor șansă de a riposta.

UE ia în considerare un pachet de 93 de miliarde de euro (aproximativ 109 miliarde de dolari) ca tarife de retorsiune, iar Macron a declarat că blocul „nu ar trebui să ezite" să utilizeze instrumentul său anti-coerciție - un instrument comercial puternic conceput inițial pentru a contracara presiunea economică a Chinei. „Este o nebunie. Regret acest lucru", a declarat Macron referitor la aplicarea acestuia în cazul Statelor Unite. „Dar aceasta este o consecință a imprevizibilității și a agresivității inutile", a subliniat liderul francez. Ruptura este vizibilă și în alte chestiuni, dincolo de Groenlanda și comerț.

Ungaria este singura țară europeană care s-a alăturat „Consiliului Păcii" recent anunțat de Trump, subliniind măsura în care încrederea s-a erodat - și cât de reticenți sunt acum aliații săi în a-i legitima inițiativele. Până în prezent, Consiliul a obținut sprijinul liderilor din Albania, Belarus, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Maroc. Trump a anunțat marți dimineață că intenționează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu „alte părți" pentru a discuta despre Groenlanda - dar mulți dintre cei mai relevanți lideri nu vor fi prezenți. Prim-ministrul Danemarcei a ales să nu participe deloc la Davos, iar Macron a părăsit Elveția marți, fără să se întâlnească cu Trump.

Acestea au loc pe fondul unei desfășurări militare europene crescânde în Groenlanda și în contextul în care prim-ministrul insulei și-a avertizat poporul să se pregătească pentru invazie. Între timp, trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit marți seara cu consilierul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, la „USA House" din Davos, pentru a discuta despre procesul de pace din Ucraina.

Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri la Davos că Rusia nu a manifestat un interes real pentru a avansa către pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenționează în prezent să călătorească în Elveția, în urma unui atac rus masiv care a lăsat părți din Ucraina în fața unei penurii grave de apă și electricitate în mijlocul unei ierni brutale. Concluzia: „Nu mai are rost să fim blânzi", a declarat belgianul De Wever. „Dacă cineva spune: "Vreau să vă iau teritoriul NATO, altfel voi începe un război comercial", atunci vom începe un război comercial".