Summitul de pace pentru Ucraina, o șaradă inutilă și eșuată

Weekend-ul trecut a avut loc summitul de pace pentru Ucraina în Elveția, summit care, desigur, nu a adus niciun rezultat tangibil din moment ce doar una dintre părțile conflictuale, Ucraina, a fost reprezentată, Rusia nefiind invitată.

Din cele 160 de țări și organizații invitate, au participat doar 92, iar jumătate dintre acestea, în special țările non-occidentale, nu au fost reprezentate de șefii statelor cum s-a dorit, ci doar de miniștrii sau diplomați de nivel inferior. Până și Australia, aliata Ucrainei, nu și-a trimis șeful de stat sau măcar ministrul de externe, ci pe Ministrul pentru Schema Națională de Asigurare pentru Dizabilități.

Zelenski s-a plimbat peste tot prin lume pentru a se ruga de diferiți lideri mondiali să participe, inclusiv în China, țară care l-a tratat cu un refuz total pe motivul absenței Rusiei la summit și care nu a trimis nici măcar un diplomat de rang inferior. Ucraina și-a înrăutățit și mai tare relațiile cu China atunci când, în loc să accepte refuzul, Zelenski a declarat public în mod repetat că Beijing-ului încearcă să saboteze summitul. China ar fi fost cel mai important participant datorită influenței sale în rândul țărilor din Sudul Global dar și datorită faptului că a declarat că și-ar dori să fie mediator principal al conflictului, propunând alături de Brazilia căi de soluționare aprobate de Rusia dar refuzate de Ucraina. Astfel, refuzul de participare al Chinei transmite un mesaj clar cu privire la utilitatea summitului pentru soluționarea conflictului. Importantă este și atitudinea Arabiei Saudite după întâlnirea de săptămâna trecută dintre Zelenski și prințul Mohammed bin Salman, care a refuzat să participe în ciuda rugăminților insistente ale lui l-a delegat ministrul de externe la summit. Arabia Saudită este văzută de majoritatea analiștilor ca cel mai probabil mediator între Rusia și Ucraina în următoarea fază a procesului de pace, deci mesajul ei clar arată că această conferință nu vizează de fapt o pace reală, ci este doar un eveniment de PR pentru Ucraina.

Alte absențe notabile au fost Agenția Internațională de Energie Atomică, Pakistan, Cuba, Brazilia, Iran, Egipt, Etiopia, Niger, Nigeria, țările din Asia Centrală și mai mult de jumătate dintre membrii ASEAN. Cea mai șocantă absență însă a fost cea a lui Joe Biden, care participase în ziua precedentă la summitul G7 în Italia, și deci ar fi putut ajunge foarte ușor în Elveția. Zelenski l-a rugat public pe Biden în mod repetat să participe, spunând că absența sa va fi considerată un motiv de bucurie pentru Putin. Americanii au trimis-o în schimb pe vicepreședinta Kamala Harris, care a părăsit summit-ul după doar câteva ore, înlocuită fiind de Jake Sullivan, consilierul național pe probleme de securitate. După ce a lăudat eficacitatea summitului, acesta a făcut niște declarații ostile Chinei și celorlalte țări care nu au fost prezente în cadrul summitului: „Cred că trebuie să întrebăm țări precum China: ‘Credeți că ceea ce a propus Putin este o bază acceptabilă pentru pace?' Pentru că dacă răspunsul lor este ‘da', atunci se îndepărtează de Carta ONU". Interesant că fix americanii acuză China că nu respectă regulile internaționale, când ei sunt cei care le-au încălcat prin impunerea tarifelor de 100% asupra importurilor de vehicule electrice chinezești, dar și prin declarațiile recente referitoare la impunerea de sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale din cauza deciziei acesteia referitoare la crimele de război efectuate de Bibi Netanyahu.

Alte declarații interesante

Macron a declarat că nicio țară participantă la conferință nu se află în război cu Rusia, deși tocmai aprobase atacurile pe teritoriul rusesc cu arme franceze și trimisese în prealabil instructori militari în Ucraina. Prim-ministrul olandez Rutte a afirmat că „faptul că Putin a venit ieri cu această prostie de ‘propunere de pace' este dovadă de panică, deci un semn bun" pentru efortul militar NATO, iar Giorgia Meloni a declarat încrezătoare că țările prezente la conferință vor „obliga Rusia să se predea". Cel mai ridicol moment al întâlnirii a fost acela în care prim-ministrului canadian Trudeau a declarat emoționat faptul că Rusia trebuie să câștige războiul, deși intenționa să afirme opusul. Poate cel mai interesant eveniment ce a avut loc în Elveția și despre care nu s-a discutat, a fost interviul președintelui sârb Vučić care a afirmat la Die Weltwoche faptul că Serbia se pregătește de un război mondial ce va începe în trei sau patru luni și că s-au făcut eforturi de controlare a rezervelor alimentare naționale în scopul supraviețuirii populației sârbe. Având în vedere că Vučić este un lider asumat, informat și controlat, declarația lui ar trebui să ne sperie pe toți.

Absența Rusiei

Principala problemă a summit-ului a fost, până la urmă, lipsa unui scop clar: ce rezultat ar putea avea negocierile pentru pace atâta timp cât singura țară cu care trebuie să negociezi, anume Rusia, nu a fost invitată! Printre cei prezenți care au subscris la inutilitatea summitului se numără reprezentanții din India, Arabia Saudită, Ghana, Mexic și Turcia. Viktor Orbán, fostul prim-ministru japonez Yukio Hatoyama, fostul analist al Pentagonului Michael Maloof, au fost absenți dar au criticat și ei summitul pentru că este unilateral, spunând că acest dezechilibru nu va duce la construirea păcii, ci, dimpotrivă, poate duce la prelungirea războiului.

Ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, a susținut decizia de a nu fi invitată Rusia, declarând că Elveția își asumă responsabilitatea după ce a discutat problema cu multe țări. Ministrul ucrainean de externe, Dmitry Kuleba, celălalt organizator, a explicat că motivul absenței Rusiei este principiul „implicării paralele": condițiile sunt discutate cu alte țări înainte să fie prezentate Moscovei, similar negocierilor din 2022 privind inițiativa pentru cerealele din Marea Neagră. Kuleba a subliniat faptul că obiectivul Ucrainei rămâne implementarea tuturor punctelor din așa-numita formulă de pace și că Ucraina nu va face niciun compromis teritorial.

Planul de Pace al Rusiei

Chiar dacă Rusia nu a fost invitată, declarându-se în dezacord cu o conferință de pace în acest format și având în vedere și faptul că Zelenski este considerat ilegitim de ruși de la expirarea mandatului de președinte, Putin a prezentat o listă de condiții pentru pace bazată pe „realitățile actuale și acordurile anterioare" cu o zi înainte de începerea conferinței, spunând că este pregătit să înceapă negocierile. Condițiile Rusiei sunt:

• Retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Donetsk, Luhansk, Kherson și Zaporozhye.
• Neaderarea Ucrainei la NATO.
• Statutul de neutralitate, nealiniere și fără arme nucleare pentru Ucraina.
• Ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
• Recunoașterea Crimeei, Sevastopolului, regiunilor Donetsk, Luhansk, Zaporozhye și Kherson ca teritorii rusești.

Mai mulți analiști au descris oferta de pace drept un „colac de salvare pentru Europa" și o „oportunitate de aur", iar Putin a declarat că în cazul neacceptării acesteia, va reveni cu o alta mai puțin „generoasă". Ucraina a respins-o în câteva minute, etichetând propunerea lui Putin ca nesinceră, și Zelenski chiar comparându-l pe Putin cu Hitler. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a respins și el rapid condițiile lui Putin, afirmând că ar însemna „realizarea obiectivelor militare ale Rusiei" și că această propunere de pace nu este de fapt „pașnică", iar Putin „nu are dreptul" să impună condiții de pace Ucrainei. El a adăugat că NATO va continua să sprijine militar Ucraina, și că organizația are în prezent 500.000 de persoane în toate ramurile forțelor armate într-o stare de pregătire ridicată în cazul extinderii războiului. Stoltenberg a susținut propunerea de a restricționa mișcările diplomaților ruși în Europa, pe care i-a numit „ofițeri de informații". Apropo de această restricționare, România devine prima țară care chiar o impune: ca și gazde a întâlnirii anuale a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ce va avea loc în două săptămâni, România a avizat guvernul rus că refuză să emită vize pentru delegația rusă, deși Rusia este unul dintre statele fondatoare OSCE și a participat la celelalte întâlniri din ultimii doi ani. O decizie destul de riscantă având în vedere că toți colegii noștrii din NATO, dar și Serbia, avertizează cu privire la extinderea războiului, precum și la atacul iminent al Rusiei.

Formula de pace a summitului

Deci care este această formulă de pace a Ucrainei? Deși se stabilise discutarea proiectului de pace în zece puncte al lui Zelenski, cel enunțat la finele anului 2022, textul oficial convenit al summit-ului a fost mult redus. Dintre delegațiile prezente, doar 78 au semnat documentul, în mod surprinzător inclusiv Ungaria, Serbia și Turcia, țări prietene cu Rusia. Arabia Saudită, Armenia, Tailanda, India, Mexic, Africa de Sud, Brazilia, Libia, Columbia, Bahrain și Emiratele Arabe Unite nu au parafat documentul, iar Iraq-ul și Iordania și-au retras semnăturile fără explicație la câteva ore după finalizarea evenimentului.

Cerințele Ucrainei sunt următoarele:

• Toți prizonierii de război trebuie eliberați printr-un schimb.
• Toți civilii (presupus) reținuți ilegal, precum și copiii ucraineni (presupus) strămutați ilegal, trebuie să fie returnați în Ucraina.
• Centrala nucleară Zaporozhye trebuie să funcționeze sub controlul Ucrainei și al Agenției Internaționale de Energie Atomică (cea care a refuzat invitația la summit).
• Ucraina trebuie să aibă acces la porturile maritime din Marea Neagră și Marea Azov.
• Securitatea alimentară nu poate fi folosită drept armă.
• Produsele agricole ucrainene trebuie să fie livrate în siguranță și liber către țările terțe.
• Toate țările trebuie să-și reafirme angajamentul față de integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute internațional.

Deși Rusia deține avantajul militar evident în prezent, actuala propunere de pace este mult mai dură decât cea din 2022 (planul în zece puncte cerea doar returnarea a 20 000 de civili). Ce motiv ar avea rușii să accepte aceste condiții aparent absurde? Unii analiști teoretizează că Zelenski face toate eforturile posibile în scopul prelungirii conflictului de frica faptului că cariera politică i se va termina odată ce se rezolvă conflictu. Din moment ce Rusia nu consideră mandatul lui Zelenski drept legitim și refuză orice negociere, amânarea unui acord serios de pace are logică în acest scenariu. Mai ales dacă luăm în considerare faptul că și SUA are nevoie de un lider ascultător ca Zelenski în Ucraina pentru a se impune în contractele gigant de reconstruire a Ucrainei, dar și pentru a justifica contractele babane din armament. Zelenski oricum deja discută public organizarea unui al doilea summit în aceeași formulă și aceeași locație, unde Putin va fi invitat, deși Curtea Penală Internațională are un mandat de arestare pe numele lui. Chit că este o șmecherie pentru a-l aresta pe Putin sau nu, o astfel de conferință este improbabilă având în vedere refuzul lui Putin și condiționarea impusă de Zelenski legată de returnarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia.

Din păcate, acest summit pentru pace pare că a fost o pierdere de timp și resurse pentru toate țările implicate, tot ce s-a reușit fiind sublinierea faptului că SUA&Co încă nu își dorește pacea, ci dorește să prelungească cât mai mult conflictul din Ucraina, fapt subliniat de absența Chinei, dar și a lui Biden, de la eveniment. Dacă scopul acestuia a fost să demonstraze unitate internațională pentru cauza Ucrainei, atunci summitul nu a fost doar inutil, ci și eșuat, căci a demonstrat opusul, consolidând status quo-ul de „the West vs. the Rest" (Occidentul versus restul țărilor) prin absențele unor țări non-occidentale importante și prin refuzul multora din cele prezente de a parafa condițiile Ucrainei. Dacă soarta ucrainenilor le este pecetluită, nu putem decât să sperăm că Vučić nu are dreptate și că nu vom fi și noi implicați într-un viitor conflict extins.

Daria Gușă