Sfidarea Completului negru a depășit limita legalității

La data de 17.12.2020, Completul negru din care a făcut parte și Florentina Dragomir a pronunțat, pe cât de celebra, pe atât de discutabila decizie în Dosarul Ferma Băneasa, dosar în care au fost condamnați, printre alții, jurnalistul Dan Andronic, omul de afaceri Remus Truică și colegii avocați Robert Roșu și Corina Teodora Dicu.

Spre „norocul" lor, avocata Corina Teodora Dicu și jurnalistul Dan Andronic „au beneficiat" de „clemența" celor care aveau misiunea legală de a „face dreptate", motiv pentru care nu au fost trimiși în penitenciar pentru a-și executa pedeapsa, primind câte o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia. Nu poate fi omis faptul că, deși negru, completul a fost nelegal constituit din două motive, fiecare dintre aceste motive fiind el însuși apt să atragă nulitatea absolută a deciziei pronunțate:

1. Doamna Florentina Dragomir nu poate exercita funcția de judecător din cauza faptului că nu a depus jurământul imperativ prevăzut de către art. 34 din Legea nr. 303/2004, după numirea în funcția de judecător, prin Decret Prezidențial.
2. Cu prilejul repartizării dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a încălcat principiul repartizării aleatorii.

Deși nici unul dintre motivele anterior menționate nu are vreo legătură cu motivarea deciziei de condamnare a celebrului complet nelegal constituit, motivarea este așteptată cu un real interes având în vedere faptul că, la data de 25 martie 2021, este stabilit termenul la care ar trebui să se discute admisibilitatea în principiu a noii contestații în anulare formulate de către majoritatea persoanelor condamnate în acest dosar.

Este știut faptul că, la data de 02.02.2021, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat o palmă atât de zdravănă Zeiței Themis, încât i-a dezechilibrat grav balanța. Soluția pronunțată la data de 02.02.2021 de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu doar că a adus o premieră nefericită prin faptul că, o instanță de judecată a modificat Codul de Procedură Penală, pe loc, la solicitarea procurorului de ședință, dar relevă și necesitatea obiectivă de modificare a dispozițiilor codului anterior menționat, în sensul că o persoană să nu mai intre în executarea pedepsei decât după redactarea deciziei în apel și a scurgerii termenului de 30 de zile în care ar putea formula, de exemplu, o contestație în anulare.

Această modificare legislativă se impune cu necesitate din cauza faptului că, chiar și în dosarele mult mediatizate, judecătorii sfidează mult prea des dispozițiile legale incidente motivând deciziile prin care au dispus suprimarea libertății unor persoane chiar și la un an după momentul pronunțării deciziei. Deși prin Adresa nr. 3486, emisă la data de 15.01.2021, Președintele Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție i-a comunicat colegului ROBERT ROȘU, la sediul S.C.A. Țuca, Zbârcea și Asociații faptul că Decizia Penală nr. 382/A/17.12.2020 va fi motivată până la data de 17.02.2021, deoarece termenul de redactare al deciziei a fost prelungit cu încă 30 de zile, în temeiul art. 16 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, acest lucru nu s-a întâmplat nici după scurgerea a încă 30 de zile, fapt care este nu doar inadmisibil, din punct de vedere moral, dar este și nelegal.

În situația nedorită în care Completul negru nu-și va motiva controversata decizie nici până la data de 25.03.2021, dată la care este stabilit primul termen în cel de-al doilea dosar având ca obiect contestația în anulare, se naște cel puțin o întrebare legitimă : Cât de mult și cu ce consecințe poate fi depășită limita legalității și a normalității de către un complet, chiar și nelegal constituit, al Înaltei Curți de Casație și Justiție ?

Av. Constantin Florin Durgheu