Scandalul diana șoșoacă - Lucia Goracci: noaptea politicii șI jurnalismului!

N-am mai văzut un scandal așa de grotesc. Mai grotesc decât cele cu clanurile de țigani sau românii care-și rup fălcile în traficul rutier. Senatoarea și Jurnalista nu erau nici una nici alta, ci niște pezevenghe acrite de ani, cărându-și ghionturi cu nemiluita una alteia, în numele "adevărului", desigur. Ar fi avut o logică, dacă la mijloc ar fi fost vreun fante de Obor.

Faptele. Organizarea unui interviu la biroul de avocatură al senatoarei. Un incident în cursul interviului, care a condus la întreruperea acestuia. Plecarea jurnalistei și echipei este blocată de senatoare, pe motiv că echipa a luat imagini neautorizate și a refuzat să se legitimeze, fiind chemată poliția. Venirea poliției agravează și mai mult incidentul, jurnalista italiană intrând în locație pentru a filma în continuare, neautorizat, în contra somației exprese a senatoarei care i-a interzis pătrunderea în birou și filmarea.

Pătrunderea și filmarea neautorizate sunt urmate de o busculadă, soțul senatoarei încercând oprirea filmării. Jurnalista și echipa sunt scoase din spațiu de poliție, duse la secție, legitimate și, după cum scrie presa, obligate să șteargă filmările neautorizate. Urmează sarabanda plângerilor penale. Soțul senatoarei pus sub acuzație, scandal mondial lansat de presă, solidarizarea cosmică a jurnaliștilor pentru "cauza" Luciei Goracci, nici ea mai brează ca Diana Șoșoacă.

În drept, lucrurile sunt amestecate: provocări reciproce, urmate de reacții excesive, de asemenea, reciproce. Faptul că jurnalista a refuzat să se legitimeze și a filmat neautorizat, dar și că Șoșoacă a chemat poliția, după care faptul că jurnalista a reintrat în câmpul de conflict și a filmat provocând, în contra interdicției lui Șoșoacă și prin împingerea polițiștilor, sunt elemente în apărarea lui Șoșoacă.

Faptul că jurnalista și echipa, după ce interviul a fost acceptat de senatoare, au fost umilite, fiind supuse controlului polițienesc - situație inacceptabilă moral, dar care nu poate fi considerată ilegală -, este un element nou. Dacă soțul senatoarei a lovit polițistul, urmează să se ancheteze circumstanțele: dacă atacul a fost direct și neprovocat sau a avut loc în încăierare - nu am văzut imagini.

Încă un element: biroul avocațial nu este spațiu privat, în sensul legii penale, fiind destinat tocmai lucrului cu publicul. În același timp, nu este nici spațiu public în sensul general, că oricine poate să intre și să plece în orice condiții.

În încheiere, o chestiune esențială. Solicitând interviul, Lucia Goracci a fost de bună credință? Mai precis, a venit la Diana Șoșoacă să clarifice unele probleme sau să o provoace și să o discrediteze ulterior, folosindu-se de imaginile luate în birou și prin răstălmăcire? De ce era nevoie de un interviu că și-a pus botnița în parlament, ce mai era de întrebat? Analiza jurnalistică se putea face și fără interviu. A folosit Goracci instrumentul jurnalistic al interviului în scopuri care exced profesia de jurnalist, pentru a provoca? Astfel de tehnici de discreditare din partea presei sunt cunoscute și nu le putem agrea. În același timp, acceptarea interviului de către Șoșoacă, nu a fost, oare, gândită tot ca o strategie de imagine, pubilicitate și victimizare?

Și Șoșoacă, și Goracci, ca două pezevenghe, au înțeles imediat că au intrat în capcana celeilalte și au încercat să iasă din încercuire, fiecare în favoarea sa, cu orice risc. De aceea și-au pus poalele în cap. Foarte inteligent și lipsit de orice scrupule, care pe care. Doamne ferește!

Aurelian Pavelescu