S-a trezit și baba că pleacă la război sau ce face Fota la vreme de mobilizare

Iulian Fota ne-a agresat vineri toată ziua, cu postarea lui despre cum s-a achitat el onorabil de obligația civică și legală de a participa la MOBEX 2026, un exercițiu de mobilizare militară de o zi, în care n-a fost profesorul Fota ci, Doamne ferește, colonelul în rezervă Fota.

În primul rând, exercițiul nu este de o zi, ci de o săptămână. Apoi, sper să nu apuc ziua în care Fota să mă apere de hibrizi, cu pistolașul Carpați pe care îl ține în mână precum mireasa ceatârna mirelui în noaptea nunții, și nu știe dacă e ceva de mâncare sau ceva de scobit în ureche.

Nimic nu stă ostășește pe colonelul Fota. Casca și-o ține pe cap ca pe o căciulă de motociclist. Bluzonul atârnă pe el ca halatul pe caporalul de la intendență, care mestecă cu lingura mare de popotă fasolea în ceaun. Vesta antiglonț stă ca babețica pe domnul Goe, să nu-i curgă budinca în ghetuțe, în timp ce-și face lecțiunile la artmetică.

Piciorușele stau cu genunchii lipiți ca la domnișoarele sfioase de pension, și cu vârfurile bocancilor înfipte unu-ntr-altul, când în postura de tragere ostașii instruiți stau cu crăcanele larg desfăcute, la o lățime puțin mare decât cea a umerilor, ca atunci când te susuri pe Putin cu boltă, pentru a asigura o bază stabilă de susținere.

Noroc că Fota iese din evidența rezervei de mobilizare peste fix doi ani, când va împlini frumoasa vârstă de 63 de ani. Sper din tot sufletul că lui Fota îi plac găinile, pentru că de la un anumit leat în sus, nimic nu este mai înălțător și mai patriotic decât să-ți alergi orătăniile prin curte, cu sentimentul că ești la o mare aplicație militară. 

Cornel Ivanciuc