România, la extreme

Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie.

Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic.

1. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare)

2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale.

3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro).

4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

5. Bursa de la Bucureşti a atins vineri cel mai ridicat nivel din istorie, de 13.681 de puncte. Dacă mai vine şi Hidroelectrica la Bursă, plus câteva companii private, capitalizarea pieţei va depăşi 300 de miliarde de lei.

6. Pilonul II de pensii, unde sunt banii a 7,8 milioane de români, a ajuns la active de 89 de miliarde de lei, echivalentul a 18 miliarde de euro şi, în ritmul de creştere actual, va atinge la mijlocul acestui an active de 100 de miliarde de lei.

7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020.

Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB.

9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro.

10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6%.

11. Cel mai ridicat nivel al datoriei persoanelor fizice către bănci: la finalul lunii noiembrie 2021 populaţia avea împrumuturi bancare luate în lei de 135,9 miliarde de lei, plus 15,2% faţă de noiembrie 2020. Din fericire, împrumuturile în valută ale populaţiei sunt în scădere, ajungând la numai 27,9 miliarde de lei (echivalent în euro, dolari şi alte valute), minus 11,7% faţă de noiembrie 2020.

12.Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe pentru 2022 este de 145 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 9% faţă de 2021. Acest necesar de finanţare înseamnă deficitul bugetar din acest an, de 78 de miliarde de lei, la care se adaugă refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, în valoare de 68 de miliarde de lei.

13. Cel mai ridicat număr de morţi din istorie într-un an: În 2021, după 11 luni, numărul de morţi era de 307.192, un nivel mai ridicat decât în 1918, când era război. În 2019, înainte să vină Covidul au murit 260.353 de români.

Cam aşa arată o parte din tabloul macroeconomic la zi.

Inflaţia începe să se simtă, dar lumea încă are bani fie din majorările salariale, fie din economisire, aşa că creşterea preţurilor încă nu este văzută ca o ameninţare, mai ales că preţurile la gaze şi energie electrică au fost plafonate.

Dobânzile la credite sunt încă mici, mai ales că dobânda de referinţă la creditele pentru persoane fizice nu a urmat creşterea ROBOR: IRCC este pentru primul trimestru din 2022 de 1,17%, faţă de un ROBOR la trei luni de 3,05%. BNR a majorat dobânda de referinţă la 2%, iar economiştii se aşteaptă să ajungă la 3,5%, în încercarea de a întoarce curba inflaţiei.

Conturile celor din agricultură sunt pline după cel mai bun an agricol din istorie.

Cererea tot mai mare de IT-şti pune în continuare presiune pe salariile din acest domeniu, care vor creşte în continuare.

Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini.

Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar.

Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri.

Exporturile de Duster şi Ford nu pot acoperi deficitul comercial.

Din fericire, preţurile apartamentelor nu sunt la cel mai ridicat nivel, acesta înregistrându-se în 2008, înainte de criza precedentă. Pentru a ajunge la nivelul de atunci preţurile ar mai trebui să crească cu 20-30%.

Cristian Hostiuc