Rețeaua sorosistă procurori-jurnaliști, conexiunea Macovei-Tapalagă-Kovesi-Boc

Participarea judecătoarei Lia Savonea de la Curtea de Apel București la concursul organizat, în primăvara acestui an, pentru un post de judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a declanșat atacuri furibunde împotriva sa din partea unei anumite părți a presei, cunoscută ca hastagistă.

Primul atac a apărut în G4Media, site care a reluat de mai multe ori aceleași critici și care este condus de jurnalistul Dan Tăpălagă. Implicarea lui Tăpălagă în campania împotriva judecătoarei Savonea devoalează și cine s-a aflat în spatele acesteia. Tăpălagă și soția sa au fost foarte apropiați de fosta ministresă a justiției Monica Macovei și de fostul procuror general al PÎCCJ și procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ambele intrate în istorie ca slugi devotate ale fostului șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea (al cărui copil de trupă, de casă și de birou a fost o vreme și ziaristul fără de prihană, justițiar și independent). Triada de tristă amintire Coldea-Kovesi-Macovei a zămislit protocoalele secrete nefaste dintre SRI-PÎCCJ-ÎCCJ și Binomul SRI-DNA, prin care a fost aservită și comandată justiția autohtonă în cursul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu.

Jurnalistul Dan Tăpălagă a fost purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiției după ce a devenit ministru de resort Monica Macovei, care a fost promovată în această funcție de către ex-președintele Traian Băsescu, la rugămintea influentului miliardar american George Soros, fapt recunoscut de însuși fostul locatar de la palatul Cotroceni. La câteva zile după răsturnarea regimului ceaușist în decembrie 1989, când era unul din factorii cheie ai noii puteri, Brucan l-a invitat pe Soros la București, unde au pus piatra de temelie a două organizații sorosiste, Grupul pentru Dialog Social și Fundația pentru o Societate Deschisă. După câțiva ani, procuroarea comunistă devenită disidentă, Monica Macovei (al cărei tată - Vasile Gherghescu- a participat, ca și Siviu Brucan, la instaurarea bolșevismului, în calitate de activist politic și apoi de magistrat militar), a absolvit un masterat la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, care a fost înființată și patronată de George Soros, și a devenit președintele unei alte organizații finanțate de miliardarul american, Aociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (APADOR-CH). Parcă e un blestem să nu mai scăpăm de urmașii foștilor bolșevici, care au adus întuneric și teroare în țara noastră după a doua conflagrație mondială.

Soția actuală a lui Tăpălagă, Monica Niculescu (poartă numele primului soț, fostul deputat și europarlamentar PDL Rareș Niculescu), a fost judecătoare la Tribunalul Cluj, de unde a fost, pentru merite de nimeni știute, promovată secretar general al Ministerului Justiției și șefă de cabinet a ministresei Monica Macovei. Promovarea a avut loc în perioada în care actualul său soț era purtător de cuvânt al lui Macovei, postură în care acesta a ajutat-o să obțină și un post de judecător la Curtea de Apel București. În mediile juridice și jurnalistice s-a discutat, în vremea respectivă, că avansarea sa profesională la Curtea de Apel București a fost cu cântec, dar instituțiile abilitate, CSM, PÎCCJ sau DNA, nu s-au sesizat asupra acestei chestiuni care miroase a trafic de influență și abuz în serviciu. Poate o face, măcar pentru istorie, actualul CSM. PÎCCJ și DNA s-au făcut că nu văd și nu aud pentru că Monica Niculescu a fost colegă de an și prietenă bună cu Laura Codruța Kovesi în perioada studenției la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Niculescu figurează pe lista absolvenților promoției 1995 sub numele de fată, Vaxman, la fel cum Kovesi apare sub numele Lascu. Iar în 2006, Niculescu și-a adus și ea obolul, din funcția deținută la Ministerul Justiției, la promovarea procuroarei anonime și mediocre de la Sibiu în funcția de procuror general al României. După investirea în această funcție, Kovesi a întreținut relații strânse de prietenie cu familia Tăpălagă-Niculescu, astfel explicându-se ,,miracolul" că anumite rechizitorii și informații de la PÎCCJ ajungeau numai în mâinile și la urechile jurnalistului justițiar de la HotNews și G4Media.

Pe lista absolvenților promoției 1995 a Facultății de Drept a UBB se află și veșnicul primar al Clujului, Emil Boc, fost premier al României, care era președintele principalului partid de guvernământ-PDL- în perioada în care fostele sale colege Monica Niculescu și Laura Codruța Kovesi au fost promovate în înaltele funcții deținute la București. De altfel, promovarea judecătoarei Monica Niculescu la Ministerul Justiției a avut loc la inițiativa și la comanda lui Boc. Primul soț al acesteia, Rareș Niculescu, era atunci deputat PDL de Cluj și unul dintre principalii colaboratori ai liderului principalului partid de guvernământ, care a realizat prin această promovare reîntregirea familiei în Capitală, unde s-a destrămat în scurt timp. După ce PDL și implicit ministresa Monica Macovei au plecat de la guvernare in primăvara anului 2007, Monica Niculescu a părăsit Ministerul Justiției și a activat ca judecătoare la Curtea de Apel Bucuresti, Secția de contencios administrativ și fiscal, pâna în cursul anului trecut, când s-a pensionat. A fost subalterna judecătoarei Lia Savonea în perioada în care aceasta a fost președintele Curții de Apel București și a manifestat ostilitate față de aceasta.

Gruparea Macovei-Tăpălagă-Kovesi-Coldea nu putea accepta sub nicio formă să ajungă la ÎCCJ un magistrat ca Lia Savonea, care nu a acceptat și a criticat protocoalele secrete dintre SRI-PÎCCJ-ÎCCJ și Binomul SRI-DNA. Această grupare și discipolii săi din justiție și din serviciile secrete nu puteau accepta ca la Înalta Curte să ajungă un magistrat cu backgroundul profesional și managerial al judecătoarei Lia Savonea (președinte al Judecătoriei Sectorului 6, președinte al Secției Penale a Tribunalului București, președinte al Curții de Apel București, președinte al CSM), care-i conferă șanse mari să devină următorul președinte al instanței supreme. Savonea a confirmat pregătirea sa profesională și la recentul concurs pentru postul de judecător la Secția Penală a ÎCCJ, la care a fost declarată câștigătoare cu un punctaj foarte apropiat de maximul posibil: 48 din 50 de puncte. Adepții de ieri și de azi ai statului paralel nu agreeaza să ajungă în fruntea Înaltei Curți un magistrat cu experiență managerială multiplă, profesionist și neșantajabil, care să nu poată fi ținut sub control și să nu răspundă la comenzi.

Marea și singura critică pe care i-au adus-o detractorii săi din presă este că, în perioada în care a activat la Curtea de Apel București, ar fi condamnat, împreună cu un alt judecător, Daniel Gradinaru, la doar 8 luni de închisoare cu suspendare condiționată un bărbat inculpat pentru infracțiunea de acte sexuale cu o minoră, care este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Soluția comportă într-adevăr critici sub aspectul pedepsei excesiv de reduse aplicate, dar detractorii Liei Savonea au omis să precizeze că această pedeapsă i-a fost aplicată inculpatului de către prima instanță (Judecătoria Oltenița), care i-a acordat circumstanțe atenuante (penetrarea a fost orală și consimțită, a existat o relație apropiată între inculpat și victimă, care intenționa să se mute la acesta, victima și ocrotitorii săi legali nu au formulat plângere penală și nici nu s-au constituit parte civilă în cauză, sinceritatate în recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale ), iar instanța de apel a menținut-o.

Judecătoarea Lia Savonea poate contribui la instalarea normalității și a domniei legii la Înalta Curte după perioada întunecată pe care această instituție a parcurs-o sub conducerea președintei Livia Stanciu, adepta parteneriatului cu DNA, și a vicepreședintelui Ionuț Matei, partenerul SRI, în calitate de șef al structurii de securitate al instanței supreme. Amândoi erau șantajabili și au fost șantajați de anumite servicii secrete, Livia Stanciu cu anumite probleme ale soțului său, avocat în Galați, și cu dependența fiicei sale de anumite substanțe interzise, iar Ionuț Matei cu anumite relații intime nefirești și cu suspiciuni de corupție. Sub conducerea președintei Livia Stanciu, care și-a început cariera ca procuror, exercitând această profesie în jur de un deceniu în regimul comunist, Secția Penală a Înaltei Curți a fost înțesată cu judecători foști procurori, numărul acestora fiind de cel puțin opt, după știința mea. Printre cei opt s-au aflat si doi procurori care au deținut funcția de consilier ai primilor și celor mai temuți șefi ai DNA, Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi, aceștia fiind Ioana Bogdan respectiv Horea Șelaru. Instanța supremă a devenit treptat o vasală a Binomului SRI-DNA, iar șefii acesteia luau lumină de la palatul Cotroceni și din pădurea Băneasa. S-a ajuns până acolo încât Binomul trimitea judecătorilor de la Înalta Curte informații acuzatoare extra-procesuale, instrucțiuni și comenzi de condamnare, care erau aduse de emisari speciali, cu funcții înalte, din SRI (vezi generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice a SRI) sau din DNA (vezi procurorul șef adjunct Marius Iacob) în multdiscutatele plicuri galbene.

Majoritatea judecătorilor supremi care au făcut jocurile Binomului SRI-DNA, făcând parte din așazisele complete negre sau de execuție, s-au pensionat în ultimii ani, inclusiv cel mai negru și fidel executant dintre ei, Ionuț Matei. Din garda neagră a Înaltei Curți a mai rămas un judecător mai reprezentativ, Iulian Dragomir (intrat în istorie ca magistratul cu nașul-Traian Băsescu-în suflet), care a deținut funcțiile de președinte al Secției Penale și de vicepreședinte al ÎCCJ. Actualmente nu mai deține funcții de conducere, dar rămâne un ultim mohican al statului paralel, deși ar face mai bine să-și scrie amintirile, inclusiv despre tatuaje cu trandafiri și despre chefurile mai deocheate ale unei părți a Înaltei Curți de la restaurantul Gondola din capitală (cu al cărui amic este vechi amic și de unde l-a sunat, cu vreo 13 ani în urmă, pe șeful Fiscului, Sorin Blejnar, făcând o intervenție în favoarea contabilei șefe a localului). Prietenii știu de ce mohicanul Iulică își petrece sâmbetele, ușor travestit, îndopându-se cu tot felul de bunătăți culinare în locante amenajate în incinta Muzeului Țăranului Român, iar duminicile cutreieră mănăstirile din Oltenia, îndeosebi din județele Gorj, Vâlcea, Argeș, unde face mătănii și plătește rugăciuni pentru iertarea păcatelor.
- Nu-ți ajunge, Dragomire? (întreabă numeroși justițiabili și avocați, dar și judecători de la Înalta Curte, preluând replica adresată de marele domnitor Mihai Viteazul, în filmul cu același nume, marelui boier Dragomir, când acesta i-a cerut legarea de glie a țăranilor iobagi).

Valer Marian