Raed Arafat, asalt final împotriva statului!

Ignorând cu desăvârșire observațiile și intervențiile lui Alexandru Rafila, Raed Arafat deschide un nou front. Extrem de periculos. Împotriva statului român. Și în beneficiul său personal. Un front cu totul și cu totul neașteptat. Taxarea sau, mai bine zis, prăduirea oamenilor de afaceri.

Raed Arafat încearcă să pună mâna pe resurse colosale. Pe care urmează să le administreze. După cum îl taie capul. Adică discreționar. El solicită nici mai mult, nici mai puțin decât ca Departamentul pentru Situații de Urgență, pe care îl conduce abuziv, întrucât niciun act normativ nu l-a împuternicit în acest sens, să beneficieze în viitor de 1% din profitul tuturor societăților comerciale din România. Dacă se va întâmpla așa ceva, atunci Departamentul pentru Situații de Urgență, dirijat în mod discreționar de Arafat, ar putea învârti practic un al doilea buget al statului. Care sunt argumentele lui Arafat? El susține că multiplele crize cu care se confruntă România pot aduce la sapă de lemn societățile comerciale, care sunt nevoite să concedieze personal, să reducă turația investițiilor, iar la nevoie să-și sisteze pur și simplu activitatea. Și, preocupat fiind de soarta personalului angajat și de viitorul economiei românești, Arafat aruncă pe piață un argument aparent infailibil. Dacă 1% din profitul tuturor societăților comerciale se strânge într-un coș comun, coșul urmând să fie în mâna Departamentului pentru Situații de Urgență, atunci din acești bani ar putea fi susținute în spiritul solidarității societățile aflate în dificultate, pentru a nu-și opri activitatea și pentru a nu-și concedia personalul. Cum s-ar zice, o mână o spală pe alta.

În principiu, această idee poate fi fezabilă în vremuri de criză profundă, deși, în felul acesta, este practic stimulată lipsa de inventivitate, lipsa de curaj investițional și, până la urmă, nemunca, dacă personalul neproductiv nu este concediat. Un asemenea coș comun, dacă ar fi să fie creat, nu ar avea însă ce să caute în trezoreria Departamentului pentru Situații de Urgență. Ci în cu totul altă parte. Și, atenție, el nu ar trebui să poată fi manevrat și redustribuit pe criterii politice, fiind în final favorizate anumite firme, în detrimentul altora.

Ce vrea de fapt Arafat? Cum precizam mai sus, el se cramponeză de o poziție, pentru care de fapt nu are niciun fel de numire oficială. Această poziție, aflată sub umbrela Ministerului de Interne, îi conferă o putere uriașă și o răspundere minimă. O putere uriașă, pentru că este practic al doilea om într-o importantă instituție de forță a statului, o putere stabilă, întrucât nefiind numit politic, el poate rămâne în post, așa cum s-a văzut până în prezent, chiar în condițiile în care Guvernul este dărâmat sau remaniat și o răspundere minimă, întrucât el nu dă sub nicio formă socoteală alegătorilor. Și nici nu este controlat în ceea ce face. În felul acesta, el a creat o rețea de tip cancerigen sub forma unor ONG-uri, care acționează atât în plan local, cât și în plan național și care, pe banii mulți ai contribuabilului român, au dobândit o avere fabuloasă, constând în fel de fel de utilaje și elemente de infrastructură, pe care de fapt Arafat le administrează și, în final, numai el le controlează. În baza principiului vaselor comunicante, au fost făcute achiziții la prețuri mult supraevaluate, profitul, nesupravegheat de procurori și nici de alte instituții ale statului, fiind redistribuit discreționar de Arafat, uneori chiar în beneficiul furnizorilor, în baza principiului para-ndărăt.

Pe acest fond, s-a dezvoltat și conflictul dintre ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, un lider marcant PSD, și Raed Arafat, susținut de PNL. Într-un mod cât se poate de rațional, Rafila consideră că Departamentul pentru Situații de Urgență sau cel puțin o parte a acestuia ar trebui să se afle sub pălăria și, deci, sub controlul Ministerului Sănătății. Asistența sanitară de urgență neputând fi încredințată unor pompieri și nici măcar unor paramedici pregătiți pe picior tot de pompieri. Acest conflict aflat în derulare nu se duce niciunde, de vreme ce Arafat se află sub protecția premierului, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă. Dacă acum Arafat reușește să-și ducă la îndeplinire noul proiect, atunci va dispune de o uriașă masă de manevră extrem de puternică, constituită din oamenii de afaceri a căror bunăvoință va putea fi cumpărată cu sumele strânse prin taxarea profitului tuturor. Și se intră deci într-o nouă fază de parazitare a statului de drept de către o structură de tip cancerigen.

Sorin Rosca Stanescu

P.S.: Nicolae Ciucă susține că ceea ce funcționează nu trebuie distrus. Și că Departamentul pentru Situații de Urgență, dispunând de pompieri, de mașini și aeronave SMURD, ar trebui condus în continuare tot de către Arafat și plasat în continuare tot sub tutela aparentă a Ministerului de Interne, condus de un liberal. Premierul nu înțelege că este perfect posibil și mult mai logic ca pompierii să rămână eventual unde sunt, în timp ce sistemul SMURD, în care sunt incluse și camerele de primiri urgențe din spitale, să fie coordonat în viitor de Ministerul Sănătății. Dar aceasta a fost doar o simplă paranteză.