Prădătorii sexuali din învățământul superior românesc

Este un scandal uriaș. Generat de mărturii publice, care vin valuri valuri. Este vorba de studente abuzate. De prădători sexuali. Ditamai profesorii universitari. Unii dintre ei cu funcții de conducere. Epicentrul acestui cutremur este SNSPA. Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Două nume se vehiculează până acum. Dar acesta este doar vârful aisbergului.

Situația este atât de gravă și a durat atât de mult încât procurorii au ajuns în situația în care, pentru a demantela grupul criminal organizat de prădători sexuali dintr-o importantă instituție de învățământ superior, le-au garantat în mod public victimelor discreție absolută în eventualitatea în care acestea doresc să-și protejeze identitatea. Până în prezent, două nume celebre au fost arătate cu degetul și sunt vehiculate în spațiul public. Doi sociologi cunoscuți și ca analiști politici. Alfred Bulai și Marius Pieleanu. Aceștia sunt acuzați de actualele și de fostelele lor studente că le-au șantajat, obligându-le să întrețină cu ei relații sexuale. Sunt de fapt violuri în toată legea, exercitate de persoane care dețin asupra victimelor poziții de forță. Scandalul este în plină derulare, iar ancheta inițiată de parchet e abia la început. Dar ceea ce deja știm este extrem de scandalos.

La SNSPA, despre această situație, despre abuzurile sexuale ale unor prădători deghizați în profesori universitari, se vorbește de multă vreme. Și mai mult decât atât. Sute de studente. Și a trecut mai bine de un an de atunci, tocmai din acest motiv au solicitat schimbarea codului etic al instituției de învățământ. Încercând astfel să se apere. Mai reiese că și unii dintre părinții studentelor au intervenit, solicitând o serie întreagă de măsuri. Tot fără niciun rezultat. Ceea ce înseamnă că Remus Pricopie, cel care conduce această instituție, a închis în mod intenționat ochii. A tolerat asemenea fapte abominabile. A devenit implicit complicele lor. Și încă și mai scandalos este că, din câte reiese, au existat și doamne, cadre didactice universitare, care deși au știut ce se petrece, au închis ochii.

Cum precizam mai sus, ancheta este abia la început, dar între timp, pe bună dreptate, opinia publică și, respectiv, o bună parte a presei se inflamează și pune presiune atât pe procurori cât și pe mediul didactic.

Nu are rost să ne amăgim. Nu are rost să ne ascundem după degete. Persoanele incriminate, deocamdată doar două, sunt influenceri extrem de puternici în spațiul public românesc. Dincolo de faptul că își prezintă cu regularitate opiniile politice în cele mai importante domenii, sociologi fiind, ei efectuează sau comentează - sau și una și alta - cercetări de piață în ceea ce privește parcursul alegerilor din această țară. Prezintă exit-poll-uri, la care au participat ei înșiși, comentează rezultatele acestora și implicit basculează opinia publică într-o direcția sau în alta. Dacă asemenea operațiuni sunt făcute cu rea intenție, sau sub șantaj, se cheamă că aceștia îi manipulează pe alegători. Întrucât activitățile lor extra științifice, cele legate de modul și frecvența cu care și-au hărțuit sexual studentele erau relativ cunoscute în mediul universitar, putem presupune pe bună dreptate, că și reprezentanții statului subteran i-au monitorizat și au fost în cunoștiință de cauză. Și au profitat de această situație pentru ca de-a lungul timpului să-i determine pe acești așa-ziși „sociologi" să propage în rândul opiniei publice anumite opinii, raționamente și concluzii însoțite de prognoze asupra direcției în care se desfășoară procesele politice și electorale. Ei au fost transformați astfel, prin șantaj și prin acoperirea de care au beneficiat, poate și prin alte stimulente primite, în „săgeți" ale statului subteran. Acesta este un rezultat în plan politic care, în mod firesc, ne dă de gândit.

Dar ce ne facem cu traumele profunde provocate unor tinere lipsite de apărare, expuse practic acestor prădători sexuali, multe dintre fete fiind nevoite să parcurgă ulterior terapii psihologice sau chiar psihiatrice pentru a încerca să repare ceea ce acești monștrii au distrus?

Este firesc ca în aceste condiții, dincolo de demersurile pe care le facem în presă, să ne alăturăm și noi, jurnaliștii, cu toată vigoarea demersului procurorilor, care le solicită tuturor victimelor să treacă peste pudoare, peste rușine, peste o serie de complexe pe care le au, și în condițiile în care li se garantează anonimatul, să se prezinte la parchet pentru a pune capăt pe calea justiției unei uriașe fărădelegi, la care, din nefericire, conducerea SNSPA, întreaga conducere, a fost părtașă.

Sorin Rosca Stanescu