Politizarea 5G: România nu ar trebui să se implice în lupta politică dintre China și SUA

Pe 5 august, Guvernul României a introdus un proiect de lege care va fi folosit pentru selectarea furnizorilor de telecomunicații pentru construirea rețelelor 5G în România.

Legea prevede că o societate controlată de un guvern străin, fără o structură transparentă de capitaluri proprii, cu un istoric de comportament corporativ lipsit de etică sau care nu este supusă unei jurisdicții independente în țara sa de origine nu va putea participa la licitații. Deși China și Huawei nu sunt menționate explicit, oricine cu puțină înțelegere poate vedea că proiectul de lege se adresează Chinei, excluzând Huawei, despre care se speculează că este controlat de guvernul chinez, din construcția 5G în România.

5G a fost întotdeauna subiectul disputelor dintre China și Statele Unite. Securitatea cibernetică 5G nu mai este o problemă pur tehnică, ci este strâns legată de geopolitică. Statele Unite și China concurează cu înverșunare pe tehnologii precum inteligența artificială și 5G. În ciuda legăturilor economice de lungă durată și a cooperării dintre China și Statele Unite, relația din ce în ce mai tensionată dintre cele două țări din cauza concurenței tehnologice a forțat guvernele și întreprinderile lor să reconsidere o astfel de cooperare. Statele Unite au impus sancțiuni Huawei și au făcut lobby în mod repetat pe lângă aliați pentru a interzice Huawei din motive de "securitate națională", ceea ce a dus, de asemenea, la o ripostă partea Chinei. Țările și întreprinderile din întreaga lume sunt în mod inevitabil prinse în această competiție, unele fiind forțate să aleagă o parte a conflictului, dar marea majoritate încearcând să găsească un echilibru între cele două părți.

Cel mai recent exemplu este interdicția oficială a guvernului Regatului Unit asupra Huawei pe 15 iulie. The Economist recunoaște că decizia 5G a Regatului Unit este un rezultat politic, deoarece Regatul Unit este dornic să ajungă la acorduri comerciale cu SUA și Australia după Brexit, iar guvernul britanic este conștient de consecințele politizării 5G. Secretarul britanic pentru cultură, Oliver Dowden, a declarat că interzicerea Huawei ar întârzia implementarea 5G în Regatul Unit cu încă un an, adăugând încă un miliard de lire sterline la costul total. Marea Britanie a mai spus că echipamentele Huawei ar putea fi păstrate până în 2027, iar operatorii ar putea să mai cumpere echipamentele Huawei înainte de sfârșitul anului 2020. Acesta este, evident, un compromis între China și Statele Unite.

Spre deosebire de Regatul Unit, Germania este mai precaută, directorul BnetzA, Hohmann, spunând că "nu există niciun motiv pentru a exclude Huawei de la început. Cheia este să luăm toate măsurile de precauție, astfel încât să se utilizeze doar o tehnologie de încredere." Elmar Grasser, CTO al companiei elvețiene Sunrise, a declarat direct: "Nu am văzut niciun semn sau dovadă că Huawei nu este de încredere în niciun fel. Excluderea unui producător nu duce la o mai mare securitate cibernetică. Amenințările vin din toate părțile, nu doar din China. De fapt, tehnologia tuturor furnizorilor este în esență aceeași, indiferent dacă provin din Finlanda, Suedia sau China, deoarece acestea sunt construite în exact același mod și în conformitate cu aceleași standarde."

Prin urmare, este clar că excluderea Huawei nu asigură securitatea rețelei 5G. În schimb, aceasta înseamnă reducerea concurenței pe piață și creșterea costurilor de construcție a rețelei 5G. Guvernul SUA a oferit 1 miliard de dolari furnizorilor de telecomunicații rurale pentru a înlocui echipamentele Huawei. Poate guvernul României să suporte costurile suplimentare de construcție 5G pe care Huawei nu le poate plăti? Dacă operatorii suportă toate costurile, consumatorii români vor plăti prețuri mai mari pentru 5G, iar construcția rețelei 5G a României va fi serios întârziată. În epoca post-pandemie, acest lucru va pune o presiune enormă pe redresarea economică a României.

În plus, odată ce proiectul de lege va fi adoptat, acesta va duce, de asemenea, la o deteriorare accentuată a relațiilor dintre România și China. În prezent, China este al șaptelea cel mai mare partener comercial al României, comerțul dintre România și China ajungând la 5,74 miliarde de dolari în 2019, iar piața din China este o piață uriașă, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, care este esențială pentru exporturile României. Alegerea politică a Statelor Unite și opoziția economică față de China vor spori și mai mult presiunea politică și economică la care este supusă România. România trebuie să cântărească cu atenție beneficiile militare ale alierii cu SUA și pierderile pe care le va suferi înainte de a trece un proiect de lege care interzice Huawei. Este periculos și inutil ca România post-pandemică să devină implicată într-o dispută tehnologică chino-americană.

H.D. Hartmann