Poți veni acum, Marcele!

Aseară s-a închis Casa României, organizată la Ambasada noastră din Paris. S-a întârziat din nou cu vreo oră debutul festivităților, căci nu reușiseră să ajungă toate oficialitățile invitate; se împiedicaseră de barajele polițiștilor, care au fragmentat orașul la suprafață, astfel că doar cu metroul erai sigur că poți ajunge la timp la o destinație.

Deși nici metroul nu oprea în anumite stații, în care ar fi creat o prea mare afluență de spectatori, care s-au bucurat de cele trei săptămâni în care deasupra Orașului Luminilor a ars, într-un balon, Flacăra Olimpică. Așteptarea însă a fost interesantă, căci am aflat ceea ce toată România avea să afle în curând: se va reveni asupra rezultatului întrecerii de la sol din cadrul competiției feminine de gimnastică artistică.

Două medalii de bronz aveau pe lista cu solicitări avocații care s-au dus să susțină cauza la TAS, instanța la care se judecă pricinile din sport. "E mult, nu puteți cere așa ceva, TAS-ul nu e târg de vechituri", îi contrazicea cineva pe optimiștii care deja își frecau mâinile în așteptarea veștii pe căi oficiale.

Una dintre piesele forte din servieta avocaților era pledoaria bazată pe o temă la modă, sănătatea mintală a sportivilor, aspect ce nu putea fi ignorat, devreme ce s-a tot făcut tam-tam în ultima vreme pe acest subiect, care a generat dezbateri și simpozioane internaționale. Cealaltă piesă era o evidență: talpa păstrată pe covor de Sabrina, în ciuda miopiei arbitrelor, care nu sunt obligate să se uite pe înregistrările video care au făcut înconjurul lumii, și din care se vedea clar că nu se depășise suprafața regulamentară.

În gimnastică nu s-a introdus VAR-ul, iar granzilor care fac jocurile acum în gimnastica artistică modială le convine. Situația însă o poate schimba într-un viitor apropiat Morinari Watanabe, președintele Federației Internaționale de Gimnastică, făcând din asta tema sa de campanie pentru un viitor mandat pentru care se pregătește. Dar și aici e cu alegeri, cu campanie, cu alianțe, așa că va trebui să vadă pe cine deranjează și pe cine nu.

Decizia TAS a fost comunicată între timp, e deja publică. Și a fost dată în concordanță cu prima lecție pe care o primesc studenții la prima lor oră în amfiteatrele facultăților de Drept: în sistemul de justiție se face "drept", nu "dreptate"! Ca atare, judecătorii TAS nu au rejudecat evoluția pe covor a sportivelor, cum se face la contestațiile de la BAC, de pildă, unde ai șansa să-ți mărești nota. TAS s-a pronunțat pe procedură. Or, singurul aspect legat de procedură a fost acela că americanii au depășit termenul în care puteau depune contestația în urma căreia gimnastei americane i s-a mărit nota.

La călcâiul Sabrinei rămas pe covor nu s-a uitat nimeni, așa că a rămas cu penalitatea nemeritată cu care a fost sancționată. În fond, și Maradona a marcat gol cu "mâna lui Dumnezeu", dar pe atunci arbitrii n-aveau acces la înregistrările camerelor de luat vederi, deciziile lor fiind suverane. Cum e acum în gimnastică. Și cum, probabil, se va schimba cu o procedură care ar merita să poarte numele Sabrinei.

Cât îl privește pe premier, care, intuind bine emoția publică din România, creată de nedreptatea făcută, a punctat bine în campania electorală începută deja. Postarea de pe Facebook în care își anunța boicotul festivității de închidere a Jocurilor Olimpice a făcut mai mult decât cartea nescrisă a contracandidatului liberal, despre care se spune că e mai mult o carte de bucate (sau de bucăți?), având sursă de inspirație popotele prin care a trecut...

Ei, dar cum medalia de bronz de care am fost văduviți a fost recuperată, Ciolacu se poate îndrepta deja spre aeroport. Diseară se pune punct celei de-a XXXIII-a ediții a Jocurilor Olimpice și, cum pricina a fost lămurită, Marcel poate lua loc în tribuna oficială de pe Stade de France.

Inocentiu Voinea