Penalii "românesti" si penalii "strategici"

Cu ceva timp in urmă, Iohannis declara: "m-am săturat de atâția penali și infractori în vârful politicii românești". Pentru afirmatia asta, a fost amendat de CNCD. Curtea de Apel Bucuresti l-a iertat de amendă. A considerat că e vorba de un fel de alintare politică.

Acum, faptele de tinetete ale premierului, sanctionate in SUA printr-o condamnare definitivă, pun in discutie perenitatea strigătului de luptă al lui Iohannis si, partial, al coalitiei de guvernare. Ce se va intâmpla cu referendumul propus? Va mai fi revizuită, in acest sens, Constitutia? Marele proiect de reformă morală si juridică al Dreptei pare că se indoaie. Tema „penalilor" - strigătul de luptă electorală - a fost distrusă printr-un banal incident de circulatie in SUA din perioada cand PSD prelua guvernarea in România.

Interesantă evolutia din dezbaterea publică pe acest subiect. La inceput, părea că este o contraventie, ceva similar cu a trage fetele de codite, la scoală. Sau a pune piedică unui coleg (de fapt si acum s-ar putea ca un coleg să fi incercat să pună o piedică!). Ba, mai mult (folosesc o formulă pe care am invătat-o de la televizor), am inteles că trebuie să comparăm competenta, abnegatia, profesionalismul actual cu greselile tineretii, să fim toleranti si să mergem mai departe. Fireste, această concluzie este valabilă doar pentru greselile reprezentantilor Dreptei politice.

In astfel de situatii, acestia capătă un fel de indulgente pentru păcatele comise. Cine le acordă? In functie de situatie, eminente din tară sau din afară. Iohannis are insă, acum, o mare problemă. Ori il execută scurt pe Citu, retrăgându-i decoratia de premier, ori isi pierde si bruma de credibilitate pe care o mai are.

Adrian Nastase