O mu-mie și una de nopți!

S-a dublat prețul gigacaloriei, în București. Nu am o problemă cu creșterea prețurilor, ca proces normal dictat de piață, doar cu procentul și intervalul de timp. Totuși, mă gândesc la câteva lucruri - în principal bazele pe care s-a argumentat creșterea de peste 100%. 5-6 idei care-mi atrag rapid atenția. Sunt convins că sunt mai multe.

1. Ok, plătesc 350 de lei gigacaloria. Primesc și contract individual și garanții că iarna, mai mult de 72 de ore (însumate), nu voi rămâne fără apă caldă și căldură? Iarna asta am avut o lună (însumate zilele) în care agentul termic a dispărut cu desăvârșire.

2. Mă pot debranșa pe loc dacă nu sunt de acord, dacă nu primesc garanții?

3. Pierderile din rețea sunt incluse în noul preț? De ce?

4. Termocentralele din București (ELCEN), cui vând curentul electric produs? La ce preț? Să nu uităm că „agentul termic" este produs secundar al producerii curentului electric. Care este prețul de cost al căldurii? Dar al apei calde?

5. Ce se va face cu banii obținuți în plus... din câte știu eu bugetul pentru acest an este deja făcut... Investiții? Acoperirea unor „găuri"? Unde este planul concret?

6. Care este planul de refacere al rețelei de termoficare - sume, termene clare.

Precizare: Un primar din Buzău spunea că este de acord cu această creștere în Capitală, că doar „nu trebuia să suport eu, din provincie, prețul mic din București". Greșit, București și Ilfov dau zeci de miliarde de lei la buget, prin taxe. De la TVA la altele. Acești bani se distribuie de către guvern în provincie... Dacă se întoarce în București și Ilfov 5% din suma totală plătită de cele două, la buget. Aș fi mai îndreptățit eu să spun că, evident, trebuie să subvenționeze cineva baronii din țară.

Edward Pastia