O moarte ce imită viața!

Sub presiunea neo-marxistă, disonantă, disruptivă, apare un fenomen cețos, perdant pentru toți. Și nu mă refer la conspirații și conspiratori. Ci la substituirea „pe repede înainte" a Legii lui Dumnezeu cu niște algoritmi (despre care nu știm mai nimic) creați de mințile unor indivizi cu probitate cel puțin discutabilă. Nu vreau să fiu înțeles greșit!

Nu mă îndoiesc de capacitatea lor de programatori nicicum. Din contră, au onesta mea admirație pentru pionieratul în inovație digitală. Însă asta nu-i transformă nici în lideri spirituali, nici în lideri politici, nici în șlefuitori ai generațiilor viitoare, în laureați, or cercetători (care trebuie să recunoaștem, chiar și ei au greșit, nu rarisim) și cu atât mai mult, nici în vreun fel original de fruntași ai lumii. Ajungem astfel să identificăm lesne singularitatea. Mai exact: că World Economic Forum în frunte cu Schwab și Harari, ori că UE, OMS, UNESCO, UNICEF, ONU și alte instituții de anvergură, strigă la unison că vor i.a. cu orice preț, înțelegând personal cu îngrijorare că ne aflăm pe marginea prăpastiei conduși de „călăuze oarbe", spre cel mai dezastruos final. Că de fapt, susnumiții își doresc controlul absolut asupra a ceea ce nu le aparține. Prin urmare, am sentimentul just că mă aflu în fața unui delir generalizat la nivel înalt, care ne vrea pe toți în cădere liberă.

Harari pare coerent și consecvent în a ne prezenta un viitor fără de Creator, adică fără de viață. Mai pe înțeles, un viitor al unor morți ce imită viața. Tirul actual cel mai vehement al reprezentatului WEF se referă la inteligența artificială și „avantajele" implementării ei în întregul mediu virtual prin unificare, culmea, chiar și religioasă! Algoritmii care deja fac parte din „inteligența" artificială promit chiar cu mult mai mult decât ne promite Yuval Harari, căci învață și tot învață. Până când? Cât? Cum? Cine poate răspunde? Îngrijorător, dar nimeni! Nici măcar acele minți de programatori. Nimeni nu se află în spatele răspunsurilor, pentru că nu există răpunsuri. Geaba liderii politici ne oferă garanții scrise ori declarate despre blockchain de pildă, căci habar nu au despre ce vorbesc. Și nici acest pseudo-lider al WEF nu știe despre ce vorbește în realitate.

Situația în fond este asemenea unui calorifer fără de termostat (să mi se ierte comparația), însă riscăm să murim sufocați de atâta „căldură" și „confort". Avem în fața noastră o mașinărie, o dihanie pe care tot mai mult nu o putem controla și cuantifica. Timpul trece în defavoarea noastră, iar lunaticii de la WEF par îmbucurați. De parcă nu sunt datornici lui Dumnezeu, morții și Judecății. Parcă nu fac parte din aceeași Creație. Ei ne vorbesc însă despre Cloud și alte „memorii" gigantice (pe piedestal de dumnezei) care ne „îmbogățesc" mediul virtual cu tot felul de informații adesea îndoielnice, neglijând definitiv informația pe care ne-o poate furniza limitatul trandafir, demodatul codru, ori poluanta vacă.

Căutările și soluțiile de astăzi reduc omul la aproape nimic. O cantitate. O ecuație de genul: cât om pe metru pătrat este egal cu respectivul procent periculos pentru schimbările climatice? D'aia ne mustră repetitiv Greta: „How dare you!", de visăm și noaptea! Omul de care până acum sistemul era dependent, căci avea pe cine procesa, clasifica, este scuipat din „noua" societate și substituit cu i.a., roboți și bio-n-tech (transumanism). Sistemul acerb de prelucrare socială și politică a omului, nu ne mai vrea. S-a „deșteptat". A „progresat". A scăpat de „dependența" de... ființa demodată. Îl dă brusc la schimb pe nimic. Pe acel nimic numit minciună. Pe virtualul fără de margini. Pe transumanismul fărădelegilor, dar al algoritmilor.

Despre acest i.a. am auzit de curând specialiști, care într-un fel mai tehnic îmi dau dreptate. I.a. este un pericol recunoscut chiar și de aceste voci, pentru că riscăm să pierdem controlul asupra ei (gen strict gramatical - n.a.). Dar dincolo de glumă, de curând la radio am fost martorul unei emisiuni esențiale prin tema propusă. O temă care ar trebui adusă pe masa multor trusturi media spre dezbatere. O temă care în sfârșit vine să lămurească și să tragă un semnal de alarmă. În acea zi în care avea loc această emisiune, la Strasbourg era negociat de către plenul Parlamentului European, primul pachet normativ de reglementare a inteligenței artificiale. Am aflat cu stupoare de la chiar Șeful Directoratului Național de Securitate Cibernetică, în persoana domnului Dan Câmpean, invitat al emisiunii că: „a defini ce este i.a. „este foarte simplu și foarte greu în același timp". Tot domnia sa, ne-a informat că: „în ultimele săptămâni au fost propuse mii de soluții de i.a. care au fost promovate pe piață. Care apar practic în fiecare zi". Înțeleg astfel că ni se împing în față, la propriu, adică în monitorul pe care-l privim, tot mai dese „soluții", iar U.E. (și nu numai), pare că vrea să aducă rânduială în aceste bombardamente, derapaje și pericole ce pot apărea din algoritmii nemăsurați și nereglementați ai i.a.

Este într-adevăr un lucru care trebuie să ne îngrijoreze, fără doar și poate. Este o anomalie că fiecare poate să creeze și să genereze „la liber" tot felul de șiruri informatice publice ce nu doar ne simplifică viața, ci ne-o și pot destabiliza, fura, restrânge, penaliza, chiar răstălmăci. Sunt de acord, în același timp că poate apărea minciuna, manipularea, dezinformarea etc. Dar prin concurs, pot apărea nu dezinteresat constrângeri pe care cei aflați la butoane să le speculeze. Pot apărea scenarii false de tot felul care să ne distragă de la realitate. Deci nu numai de aici, de la i.a. care învață, să fim sinceri, provin pericolele. Aș spune că, mai cu seamă vin de la acești lideri, în sine viciați. Acești lideri care se perindă la butoane de câteva secole bune și ne fură și substituie viețile cu surogate.

Ei bine, acum e la modă surogatul i.a. pe care domnii europeni trebuie să-l „reglementeze". Pentru cine? Pentru cei care ne-au condus și ne conduc spre globalizare și resetare, adică spre dezastrul repetitiv al comunismului „steroidizat", pentru cei care își urmează planul nestingheriți, legalizând și programând „ce va să vie". Totuși să nu ne împrăștiem și clătinăm prea mult, căci Hristos ne-a spus adevărul întreg. Lumea, inevitabil va ajunge la eshatologie: prin ziua a 8-a, spre veșnicie. Rămâne doar, să ne alegem iute cu fapte ceata. Pentru noi nu mai e timp! Pentru i.a. însă, moartea rămâne perpetuă.

Laurențiu Cosmoiu
(preluare R3Media)