Nu cred că se va face lumină prea curând în Dosarul 10 August

Alături de dosarele Revoluției și a Mineriadei, Dosarul 10 August reprezintă într-adevăr un eșec usturător al transparenței actului de justiție într-un stat oligarhic așa cum a fost statul român după anii 90. Eu resimt o profundă tristețe și o mare dezamăgire cu privire la actul de justiție în general în România.

Cred că printre primele dintre sistemele majore ale statului care au fost gripate în anii 90 a fost aparatul de justiție. Fără mafia din justiție și fără corupția magistraților, nici corupția politică și nici corupția economică nu au proliferat așa de mult în ăștia 30 de ani. Acolo este o cheie. Aștept aproape degeaba din partea ministrului Justiției, Stelian Ion pachetul acela de reforme atât de invocat chiar și de USR pentru că au fost foarte mulți membri USR-PLUS care au participat la protestul de la 10 August. Unii dintre ei chiar au fost bătuți într-un mod sălbatic.

Au reușit și polonezii, care erau destul de conservatorii în privința ingerinței Bruxelles-ului în aparatul de justiție polonez, până și ei au renunțat la această Secție Specială și vedem că România este singura țară care pare că nu dorește să își facă reformele în justiție, iar fără acestea nu putem merge mai departe. Am ajuns la vârsta la care sunt mai degrabă realist și pesimist, decât optimist. Așadar, cred că Dosarul 10 August va avea aceeași soartă cu cele două mari dosare: Revoluția și Mineriada, întrucât sunt implicate persoane politice la vârf și în Dosarul 10 August și aici este vorba despre toată camarila domnului Dragnea, de leadership-ul PSD-ului de atunci, de șefii jandarmeriei și ai poliției. Nu cred că se va face lumină prea curând în Dosarul 10 August.

Oreste Teodorescu